RESTITUIRI
SIBIU – 21 iulie, 1911.

Educatia Morala

Scoala e un institut de educatie si de instructie. Educatia si instructia in scoala populara trebuie sa mearga paralel, totusi importanta cea mai mare dintre acestea o are educatia sau buna crestere. Educatia il face pe om cinstit si bine crescut, iar instructia il face invatat. E de la sine inteles, ca avand a alege intre un om cinstit si unul invatat, alegerea va cadea asupra celui dintai. Din aceasta deosebire rezulta marea si plina de raspundere sarcina a scolii de a se ingriji mai presus de toate de buna crestere a tinerimii incredintate ei si de a cauta, numai pe langa aceasta, ca tinerimea sa castige cunostinte teoretice.

Invatatura lipsita de morala e intocmai precum zice un vechi si bun pedagog german, „o sabie in mana unui naimit“.

„Nebunii invatati sunt, dupa zisele aceluiasi, cei mai mari nebuni, in vreme ce oamenii binecrescuti sunt de mare folos atat bisericii cat si statului, chiar si daca nu sunt invatati“ (Christian Thomasius). Aceste cuvinte trebuie sa si le sape adanc in inima sa fiecare invatator, care trebuie sa fie mai inainte de toate un educator spre cinste si adevar si moralitate curata. Caci invatatura de carte, asa cum a castigat-o la timpul sau elevul in scoala, se poate pierde cu timpul, bunele moravuri insa, pe care si le-a insusit copilul in frageda varsta a sa, in care sufletul e primitor ca ceara ce se poate modela dupa plac, – raman pentru viata intreaga.

Educatia morala in familie si in scoala

Educatia se face si in familie, si aici poate ca intr-o masura mai mare ca in scoala. Ceea ce nu se face in familie insa, decat in cazuri mai rare, si ceea ce e chemata a face scoala, e instructia, adica inzestrarea copiilor cu o suma de cunostinte, care sa-i deschida mintea si sa-i dea astfel putinta de a-si intocmi viata pamanteasca mai usor si mai frumos.

Educatia trebuie sa fie religioasa-morala

Educatia morala care se da in scoala primara trebuie sa aiba inainte de toate un caracter religios. Acest caracter trebuie scos mai cu seama in scolile confesionale cat se poate de mult in relief, caci aceste scoli sunt intemeiate, mai mult decat oricare altele, pe temeiul religiei.

Invatatorul sa aiba insusi o deplina educatie morala

Pe aceste principii trebuie sa se reazime educatia religioasa in scoala. Invatatorul, care e chemat a sadi si cultiva cu grija in sufletele copiilor aceste principii, trebuie sa fie si el insusi patruns de ele in intreaga sa fiinta. Inima lui trebuie sa fie plina de seriozitatea si maretia acestora si trebuie sa se manifeste nu atat prin vorbele, cat mai ales prin faptele sale. Si anume nu prin fapte intamplatoare, ci prin toate faptele vietii sale, care trebuie sa poarte acelasi timbru al unei vieti sufletesti ordonate, curate si strabatute de idealul in adevar crestin. Numai acel invatator va putea impartasi elevilor sai o educatie moral-religioasa, ale carui fapte vor fi totdeauna in consonanta cu invataturile pe care le propaga.

Orice dizarmonie intre vorbe si fapte e un atentat, pe care il savarseste invatatorul la adresa sufletului elevilor sai, pe care daca nu i-ar minti in chipul acesta, i-ar putea educa in adevaratul inteles al cuvantului.

Vorbe si fapte

In loc de multe vorbe sa dea deci invatatorul mai multe fapte morale; acestea vor avea un efect incomparabil mai mare decat cuvintele, care adesea ascund intr-insele abstractiuni grele de inteles din partea copiilor. Inainte de ce va cauta invatatorul sa dea elevilor sai o educatie moral-religioasa, trebuie deci sa caute a si-o da siesi. Altcum intreaga lui cariera e imposibila.

Educatia morala nu e obiect de invatamant deosebit

Ar fi o greseala mare, daca s-ar crede ca educatia morala se face prin invatarea din carte sau dupa spuse a anumitor cunostinte, si ar fi o greseala tot asa de mare, daca s-ar crede ca numai invatamantul religios impartaseste elevilor o educatie morala. „Invatarea“ preceptelor morale duce mai curand la o tampire a sentimentului moral, decat la o intarire.

Nu vorbe, ci fapte si exemple

Lucrul de capetenie e ca invatatorul sa nu moralizeze mult, caci aceasta de obicei il plictiseste pe copil si produce cel mult niste rezultate aparente, ci sa-l induplece prin exemplul sau si prin o consecventa iubire de adevar si de dreptate, care impune mai mult, decat sute de predici moralizatoare. Pe un invatator patruns de astfel de sentimente, copiii sa invete nu numai sa-l respecte si sa-l iubeasca, ci si sa-l asculte totdeauna si sa se conduca si ei de sentimente de dreptate si adevar.

Din contra, pe un invatator nesincer si mincinos, fie el cat de istet, copiii nu-l iubesc; in sufletul lor e un vecinic dezechilibru: aici educatia morala nu-i cu putinta; aici scoala nu e o binefacere; intransa copiii nu pot invata nici cinste, nici disciplina nici ordine si nici curatenie. Totul ce se poate ajunge intr-o astfel de scoala e o fatarnicie, care, ce e drept, poate orbi pe un cercetator superficial, dar care in adevaratele ei rezultate nu e decat o simpla arma sunatoare.

Urmarile lipsei unei educatii estetice

In adevar scoala noastra s-a multumit pana acum daca a putut sa realizeze ceva bun si folositor. La partea frumoasa nu s-a prea gandit, din care pricina multe lucruri frumoase, pe care le-am avut pana acum instinctiv, au ajuns in timpul din urma sa dea faliment si sa fie inlocuite cu lucruri de mucava ieftina si, adeseori imorale.

Lipsa unei educatii estetice in scoala a atras dupa sine o neglijare a limbii noastre materne, care s-a invatat numai din punct de vedere al folosului, iar nu si al frumusetii, – ea a adus cu sine o parasire, prin multe locuri, a portului popular atat de bogat in combinatii artistice si atat de pitoresc, si inlocuirea lui cu fabricate straine ieftine si slabe si mai ales urate, care au dat un puternic avant si lenei in a lucra si cugeta, – ea a adus cu sine mai departe o parasire a felului nostru de trai, de cladire si de petrecere, si a fost inlocuit cu un fel mai „practic“, in realitate insa foarte putin estetic. Prin multe parti locul pitorescului l-a luat luxul, care, din fericire, e socotit ca ceva frumos si estetic cata vreme el e pur si simplu imoral.

Din pricina aceasta si modestul inceput de industrie casnica e amenintat in dezvoltarea lui normala.

Lipsa aceasta de educatie estetica e chemata sa o inlature si scoala populara. Mai intai de toate invatatorii au datoria sa se ocuple de chestiuni estetice si sa le propovaduiasca, atat cu cuvantul cat si mai ales cu fapta in cercuri cat mai largi“.

Educatia spre adevar. Starpirea prejudecatilor si a superstitiilor

Instructia si educatia din scoala trebuie sa aiba ca ideal armonia intre viata practica si cea ideala. Acest ideal trebuie sa aiba ca temelie adevarul. Scoala primara va avea sa-si puna intreaga ei activitate in slujba adevarului, pe care sa-l serveasca fara nici o consideratie laterala. Copiii nu trebuie mintiti pentru nici un motiv; realitatea trebuie sa le fie dezvaluita fara nici un gand ascuns. Numai pe cunoasterea adevarului se poate ridica o viata morala, rodnica atat pentru individ, cat si pentru obste. Cine crede ca falsificand realitatea si aratand anumite stari mai bune, sau mai rele decum sunt de fapt, va putea educa, se inseala amar. Oricat de pacatoasa ar fi realitatea, ea trebuie demascata, pentru ca elevii sa invete inca de mici a-si face datoria, contribuind la reducerea raului dupa puterile lor. Astfel scoala nu va putea sa treaca sub tacere multele deprinderi rele din popor, multele superstitii pagubitoare, multele opaceli atat de dezastruoase pentru economia nationala, multele credinte desarte atat de putin in conglasuirea cu religia crestina. Scoala va trebui sa inlature tot ce in viata poporului nu e propriu adevarului, aratand, ca fiecare om are datoria de a munci pentru biruinta adevarului. Munca intru aceasta implinire a datoriei ne procura si noua o fericire si serveste in acelasi timp si un principiu mare, prin care exista lumea. Si e bine, ca spre acestea copilul sa fie educat, inca din primii ani de scoala“.

Prezentare de IOAN MICLAU – Australia

Dintre cele mai potrivite indrumari pedagogice, ale lui Onisifor Ghibu – n.1883, d.1972
ONISIFOR GHIBU, DESPRE EDUCATIE (Editie revazuta Casa Corpului Didactic, Oradea, 1995)

Anunțuri

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

" Revista de arta si cultura IOSIF VULCAN " este fondata de scriitorul IOAN MICLAU , din Australia , si apare in editia "pe hartie " avand ca editor BIBLIOTECA " MIHAI EMINESCU" din Cringilla , Australia . Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Biblioteca " Mihai Eminescu" ,Cringilla, Australia, si ARP- ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU , Bucuresti -Romania . **** Director : IOAN MICLAU

========================== REDACTIA - contacte aici >>>>> _____________________________ _____________________________

IMAGINE DIN BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU“, CRINGILLA, AUSTRALIA

EDITORIAL de IOAN MICLĂU

ADEVARUL STRALUCESTE CA AURUL ====================== Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu ! Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.>>continuare>> ======================= VINA DE A FI POET "Numai pomul dezradacinat stie gustul pamantului de acasa; numai omul dus peste mari si tari stie cat de grea este povara dorului de Tara; numai poetul arde ca o torta, in fiecare zi, in fiecare noapte. Nu stiu daca I.Miclau si-a luat tarana din gradina casei parintesti, ca sa-si inveleasca trupul cu ea cand o fi sa fie. Sunt sigur, insa, ca a luat cu sine atatea amintiri, cat sa-i ajunga pentru o vesnicie. Isi inveseleste sufletul cu ele, cand il patrunde frigul strainatatii; isi oblojeste ranile ce i le fac sagetile singuratatii; isi sterge lacrimile dorului, isi doineste neimplinirile si putinele bucurii ale vietii. Si toate astea le rabda cu stoicism, stiind ca astfel isi ispaseste vina de a fi POET." (Pr. Prof.Dr. Al. Stanciulescu-Barda) ____________________________ UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI Todica - Poetul IOAN MICLAU - carti, pasari si vazduhul -ep1 ============================ Todica - Poetul IOAN MICLAU - Carti...- versiune ptr.TV -ep2 ============================

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

_______________________________

TEME, RUBRICI ŞI AUTORI

15 Februarie 2007: DE ASTĂZI, REVISTA „IOSIF VULCAN“ APARE ON-LINE ŞI VA FI CITITĂ ÎN TOATĂ LUMEA!

De la Biblioteca Romaneasca "MIHAI EMINESCU" Wollongong, N.S.W Incepand cu luna februarie,2007, cititorii Revistei de Arta si Cultura "IOSIF VULCAN" vor putea ceti revista pe internet-on-line, gratuit. Revista apare prin voluntariat, devenind astfel accesibila cititorilor romani de pretutindeni in lume. Se alatura prin conceptie si servicii "SPIRITULUI ROMANESC" revista romanilor din AUSTRALIA, revistei "ANTIPOZI", precum si buchetului de Publicatii on-line, (25 la numar) ale ASOCIATIEI ROMANE PENTRU PATRIMONIU- ROMANIA. Revista "IOSIF VULCAN" poate fi accesata la adresa: www.revistaiosifvulcan.vordpress.com Numai cu cativa ani in urma era de neinchipuit o asemenea posibilitate de extensie a culturii si expresiei romanesti, dar iata ca astazi este posibil. Doamne ajuta ! Lucrarile dumneavoastra pot fi primite la adresa de e-mail:ioan@internode.on.net Scriitor : Ioan MICLAU

DUPĂ ZECE ANI…

…AM LEGAT PRIN ACEASTĂ REVISTĂ, O CALE ÎNSPRE INFINITUL LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNILOR DIN LUME!… Considerându-mă întrutotul aparţinător comunităţii româneşti din Australia, continuându-mi chemările mele înspre artele frumoase, române şi universale, voi continua a fi în serviciul acestora, a cărţii româneşti prin modesta biblioteca „Minai Eminescu”, şi prin cărţile ce aşteaptă în minte-mi, ieşirea în lume! Din motive de vârstă şi sănătate, însă dornic de a scrie ceea ce mai am viu în cutiuţa imaginaţiei mele şi a nu le duce cu mine în mormânt, mă sfătuie gândul, aud un îndemn interior: lasă calea tinerei generaţii ce vine, a duce mai departe gazetariile şi revistele literare, după orientările şi visele lor de continuitate şi existenţialitate a acestei frumoase naţii române!”

De un deceniu am editat această Revistă de Artă şi Cultură „IOSIF VULCAN”, adică 10 ani, şlefuind-o şi îngrijind-o spre a duce cititorilor cele mai curate, sfinte sentimente, de iubire a tot ceea ce este frumos şi uman. Să nu uităm Limba, cântecul, dansul, credinţa, simbolurile acestui neam din care ne tragem, al Românilor.

Mulţumesc tuturor celor ce m-au susţinut, fie prin sfat şi contribuţii, fie prin critici sau derâderi, căci recunoşteam prin ştiinţa mea luminată de Dumnezeu, a iubii fiinţa omenească aşa cum a creat-o pe fiecare în parte!

Deci cu mândrie şi speranţe în tinerimea noastră română dornică de viaţă şi viitor, las drum viselor lor, nu fac ruptură ci am legat prin această revistă o cale înspre infinitul Literaturii şi Culturii Neamului Românesc!

IOAN MICLAU din GEPIU, AUSTRALIA – 31 Decembrie 2006 / 1 Ianuarie 2007 (Cu lacrimi – IM)

=====================

AGENDA PRIMILOR PAŞI!

============================ ________________________ Biblioteca "MIHAI EMINESCU" -2006 13 McGovern Street, Cringila, N.S.W, 2502 - AUSTRALIA ________________________ Biblioteca " Mihai Eminescu " a fost declarata constituita la data de 25 Septembrie , 1996 , cu programul de deschidere si servire a cititorilor incepand cu dimineata zilei de 26 , ceea ce corespundea festiv si cu istoricul eveniment (mai putin cunoscut ) , Septembrie 1851 , cand Emigratia romana adera la Comitetul european de la Londra, reprezentantul ei fiind D .Bratianu. Deci, idee a unei unitati a emigratiei romane are radacini istorice. Biblioteca este o investitie privata a familiei Ioan si Florica MICLAU dar este de serviciu public pentru comunitatea romaneasca , pentru imprumut de carti cititorilor romani, cu deplina gratuitate pentru servicii. Inceputul a fost modest, si numai din drag comunitar, pentru etnia romana mai putin numeroasa in zona la acel timp, care sa poata gasi undeva o carte romaneasca, pentru citit. Treptat biblioteca s - a imbogatit prin noi carti cumparate de familia Miclau. Pastram pe agenda istoricului bibliotecii si ajutorul dat de familiile de romani din Australia care au donat carti, precum si precum si pe cele primite din partea unor vizitatori romani prin intermediul Ambasadei Romane din Canberra. Biblioteci judetene din Romania, respectiv, Oradea-Bihor, Cluj-Napoca, chiar de la Arhivele nationale ale Romaniei, carti de mare valoare cum sunt: "Romania . Evolutie in Timp si Spatiu" , "Romania in Documente si Album" La timpul respectiv am multumit tuturor celor ce ne-au intins o mana de ajutor cu o carte romaneasca, si le multumim si azi, in al 12-lea an de existenta. Aprecierile cititorilor au fost intotdeauna publicate in filele Revistei "Iosif Vulcan", aparuta si aceasta in anii 1997, ca o necesitate si tocmai pe fondalul acestei biblioteci. Viitorul bibliotecii acesteea, nu poate fi decat frumos, deoarece odata existenta, aceasta eventual isi poate schimba adresa dar nu serviciile. Co-proprietar de perspectiva in timp deci, speram a fi tocmai fiica noastra Tincuta Miclau, actualmente studiind pentru a doua Diploma universitara aici in Australia, avand deja versuri publicate, deci o tanara speranta prin care biblioteca va supravietii negresit. Bibliotecar Ioan MICLAU AUSTRALIA

„NESTORUL PRESEI ROMANESTI ”

Se împlineste in acest an 2007 un secol de la trecerea în eternitate a lui Iosif Vulcan, om de cultură de o importanţă deosebită pentru epoca sa, „Nestorul presei româneşti”, cum avea să fie numit de un exeget. Manifestările dedicate acestuia, consacrate evenimentului şi organizate în judeţul Bihor, au fost multiple şi cuprinzătoare pentru întreaga activitate a acestui om de cultură. >prof.>Iosif Popa >>

===================== ________________________

IDEI , INITIATIVE SI CHIPURI DE LA ROMANII- AUSTRALIENI

===================== O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii. Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc. ___________________________ ___________________________ Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU >>> continuare>>> ==================== SCRIITORI DE LA ANTIPOZI ==================== Despre scriitor si cineast -aici>>>> ==================== Despre scriitoare si eseista -aici >>>>>> ==================== ADEVĂRATE, REALE PUNŢI DE LEGĂTURĂ, ÎNTRE ROMÂNI! Cornelia .T. Chifu: Spune-mi mai clar ce înseamnă revista losif Vulcan. Cu drag şi consideraţie.“ Ben Todica : „losif Vulcan“ e o revistă literară realizată de poetul loan Miclău, în care scriitori, poeţi, jurnalişti, specialişti, cititori, îşi publică lucrările. Abonamentul anual costă 20 de dolari. Acesta e salariul pe o oră de muncă în Australia. Scriitorul loan Miclău, este şi fondatorul, proprietarul, Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, N.S.W, Australia, de unde cititorii români împrumută cărţi prin poştă. Deci este un om pasionat şi dedicat culturii neamului. !“ ==================== Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W ___________________________ ___________________________ Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia ____________________________
Octombrie 2017
L M M M V S D
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

RSS Revista IOSIF VULCAN – Australia

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: