Mai ales după 1989, m-a obsedat constatarea că într-o lume care este aceeaşi pentru toţi, românitatea se restrânge din ce în ce mai mult şi pe toate fronturile. Între cele două războaie mondiale Ovid Densuşianu mai ţinea cursuri despre românii din Tatra, pentru ca astăzi să asistăm neputincioşi la extincţia generalizată a românilor de peste tot. Chiar în ţară, România îşi pierde vorbitorii de limbă română prin deznaţionalizare, dar mai ales prin emigrare, prin emigrarea celor mai valoroşi, ceea ce este şi mai grav.

      Dincolo de răutăţile lumii care au fost, sunt şi vor fi pentru toţi aceleaşi, trebuie să ne recunoaştem greşelile. Suntem loviţi sistematic nu doar pentru bogăţiile noastre sau pentru excepţionala noastră poziţie geo-strategică, pe care încă o mai deţinem, ci fiindcă fără PAIDEIA, ca mod de a trăi, am pierdut prin estompare în timp sensul existenţei noastre. Prin pierderea conştiinţei valorii de sine, românii, ca ultimi purtători ai înaltelor tradiţii valahice, continuă să fie desconsideraţi şi ca urmare agresaţi şi în Serbia, şi în Bulgaria, şi în Grecia, şi peste tot. Dincolo de orice limită a instinctului de conservare, am ajuns să trăim fără un mare ideal moral, în numele căruia să nu ne tăiem singuri craca de sub picioare, uzurpându-ne ţara la toate nivelele prin nepăsarea şi prin imoralitatea generate de lăcomia la vârf.

      La vârf, pe fondul lipsei de cultură şi a lipsei unei veritabile responsabilităţi naţionale, ca parte a unor obligaţii europene asumate, se fură pentru îmbogăţirea frauduloasă în numele unui liberalism primitiv şi fără reguli, iar săracii, după modelul bogaţilor, fură pentru supravieţuire. Sunt puţini cei care şi-au păstrat demnitatea de om şi încă şi mai puţini cei care şi-au păstrat conştiinţa de neam şi de ţară ca pe o contribuţie la marea simfonie europeană. Duşmanii jubilează şi ne lovesc din ce în ce mai dur. Pe ori cine vom învinovăţi, tendinţele spre scindarea României în forme mai mult sau mai puţin evidente reprezintă consecinţa pierderii credinţei în rostul nostru european.

      Dezinteresul, minciuna şi corupţia generalizate, favorizate de acel tolerant „Asta este!”, de care sufeream cu mult înainte de 1989, reprezintă semnele unei maladii letale. Pe atunci o poetă ne avertiza: „popor vegetal” şi, Doamne, ce puţini au fost cei care fără să o blameze, au resimţit duşul rece şi au făcut efortul să se trezească pentru a rămâne apoi mereu treji. Disperat în faţa aceleiaşi letale maladii, Andrei Mureşanu ne soma, ca pentru o reanimare, „Deşteaptă-te! Deşteaptă-te române din somnul cel de moarte”. Versul îl cântăm şi acum, dar credem că este doar o licenţă poetică şi doar un reproş pentru „barbarii de duşmani”. Tot doar licenţă poetică ni se par şi versurile lui George Coşbuc:

          Viaţa-i datorie grea

            Şi laşii se-ngrozesc de ea

            Să aibă tot cei laşi ar vrea

                  Pe neluptat.

deşi vedem bine că lumea trăieşte schimbări uriaşe din cauza nevoii de tot mai multe produse şi servicii pe fondul epuizării treptate a rezervelor naturale de materii prime. Furându-ne unii pe alţii ne-am pulverizat coeziunea specifică celor care creează (CREEAZĂ!) uniţi în numele propriului ideal, ideal care se tot scufundă în uitare sub avalanşa de informaţii, dacă nu este actualizat prin învăţare continuă, adică prin paideia ca mod de a trăi. Într-o Europă Unită nimeni nu are nevoie de pete negre, petele negre slăbind în mod drastic întregul.

      Înainte de a fi fost ucis prin trădare , Ioan Vodă cel Cumplit şi-a adus ţara la prosperitate în numai trei ani, guvernanţii noştri nici în trei legislaturi. Din contra,, ei au ruinat-o sub toate aspectele: material, cultural şi implicit moral, fenomenele entropice evoluând în ritm galopant. Nici pentru propriul lor interes, ei n-au înţeles avertismentul fostului preşedinte al SUA, John Fitzgerald Kennedy că: „Dacă o societate liberă nu-i poate ajuta pe cei mulţi şi săraci, ea nu-i poate salva nici pe cei puţini şi bogaţi.”. Dar erorile lor sunt şi erorile noastre, iar ele vor dăinui în măsura în care cauza tuturor relelor este necunoaşterea, Panait Istrati îi spunea prostia, ceea ce subliniază nevoia de studiu continuu şi implicit responsabilitatea programelor editoriale.

      În mod deosebit, aş fi dorit ca puternicele şi elevatele noastre edituri să fi reeditat şi să fi promovat, imediat după anul 1990, pentru uzul politicienilor şi al nostru, al tuturor, acel excelent cod de etică pe care îl reprezintă CITADELA lui Antoine de Saint-Exupéry. În nici o carte nu se găseşte adunată la un loc atâta înţelepciune civică exprimată simplu şi convingător. În acest roman am găsit scris că doar un limbaj insuficient îi opune pe oameni unii altora, căci dorinţele lor nu diferă (p.61), că este vană iluzia celor care cred că pot locui în pace în adăpostul lor fără o victorie permanentă asupra deşertului (p.30,32), dar mai ales că putreziciunea oamenilor este putreziciunea imperiului care îi creşte (p.59) şi că numai fervoarea pentru o cauză salvează imperiul (p.60). Că dragostea de sine este contrariul dragostei (p.83) şi multe altele. Romanul conceput la nivel de principii, în termeni foarte generali, fără nume de locuri sau nume de oameni şi fără un timp precizat, nu ar fi deloc greu să se accepte că ceea ce autorul numeşte imperiu reprezintă orice formă de guvernământ, inclusiv un stat democratic.

      De fapt nici o altă formă de guvernământ nu obligă pe cetăţean la responsabilitatea prin competenţă aşa cum îl obligă democraţia. Fără competenţă participarea cetăţeanului la dialogul democratic, participarea sa la guvernare sau la autoguvernare sunt non-sensuri. Din această perspectivă lipsa de angajare a intelectualilor este condamnabilă, este cu totul condamnabilă. Chemaţi să cunoască şi să interpreteze toate reuşitele şi neruşitele umanităţii, cauzele lor, învăţămintele lor, intelectualii sunt singurii responsabili de paradigmele în numele cărora trăiesc purtătorii gulerelor albastre ca şi purtătorii gulerelor albe.

      Dacă ar fi intuit că CITADELA, acest roman care în vestul Europei a creat un curent filozofic de proporţii, reprezintă o excelentă bază de dezbateri pentru activităţi de tip PAIDEIA, fiecare dintre cărturarii noştri ar fi trebuit să ne vorbească mult despre învăţămintele acestei cărţi de neînlocuit, până când în întreaga ţară s-ar fi conştientizat că numai omul inferior inventează dispreţul (p.97). Cărturarii noştri de marcă erau primii chemaţi să cultive la nivel de masă o nobilă şi eficientă mentalitate postcomunistă şi nu cei care, dese ori, vehiculează prin reclamele comerciale cea mai abjectă compromiscuitate, despre care tot în CITADELA se arată că „negustorii se transformă repede în pedagogi şi-ţi prezintă ca scop ceea ce, prin esenţă, nu e decât mijloc şi, înşelându-te astfel asupra drumului de urmat, te va degrada curând, căci dacă muzica lor este vulgară, îţi va fabrica un suflet vulgar.” (p.164).

      Or, în citadelele de civilizaţie ale Europei Unite nu de vulgarităţile, care duc la primitivism, avem nevoie ci de un comportament cu adevărat civic. Avem nevoie de civism şi el nu poate fi dobândit decât numai şi numai prin PAIDEIA.

      S-a părăsit prea repede autenticul dialog socio-cultural la nivel naţional şi astăzi înregistrăm un regres moral fără precedent. În locul unor scuze care s-ar putea încropi, eu optez pentru reluarea dialogului. Mai bine mai târziu decât mult prea târziu, mai ales, având în vedere avertismentul lui A.D. Xenopol, care a arătat că este foarte bine când într-o societate există o diversitate de idei, dar că este foarte rău când nu există cel puţin o idee comună care să asigure coeziunea acelei societăţi. Dintre multele idei dezvoltate în CITADELA, ca şi în alte lucrări de referinţă, cel puţin unele pot deveni liantul civilizaţiei europene la care aspirăm. Dar pentru cunoaşterea, selectarea şi adoptarea lor la nivelul unui neam întreg avem nevoie de efortul conjugat al cărturarilor de marcă.

George Liviu Teleoacă

Anunțuri

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

" Revista de arta si cultura IOSIF VULCAN " este fondata de scriitorul IOAN MICLAU , din Australia , si apare in editia "pe hartie " avand ca editor BIBLIOTECA " MIHAI EMINESCU" din Cringilla , Australia . Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Biblioteca " Mihai Eminescu" ,Cringilla, Australia, si ARP- ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU , Bucuresti -Romania . **** Director : IOAN MICLAU

========================== REDACTIA - contacte aici >>>>> _____________________________ _____________________________

IMAGINE DIN BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU“, CRINGILLA, AUSTRALIA

EDITORIAL de IOAN MICLĂU

ADEVARUL STRALUCESTE CA AURUL ====================== Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu ! Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.>>continuare>> ======================= VINA DE A FI POET "Numai pomul dezradacinat stie gustul pamantului de acasa; numai omul dus peste mari si tari stie cat de grea este povara dorului de Tara; numai poetul arde ca o torta, in fiecare zi, in fiecare noapte. Nu stiu daca I.Miclau si-a luat tarana din gradina casei parintesti, ca sa-si inveleasca trupul cu ea cand o fi sa fie. Sunt sigur, insa, ca a luat cu sine atatea amintiri, cat sa-i ajunga pentru o vesnicie. Isi inveseleste sufletul cu ele, cand il patrunde frigul strainatatii; isi oblojeste ranile ce i le fac sagetile singuratatii; isi sterge lacrimile dorului, isi doineste neimplinirile si putinele bucurii ale vietii. Si toate astea le rabda cu stoicism, stiind ca astfel isi ispaseste vina de a fi POET." (Pr. Prof.Dr. Al. Stanciulescu-Barda) ____________________________ UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI Todica - Poetul IOAN MICLAU - carti, pasari si vazduhul -ep1 ============================ Todica - Poetul IOAN MICLAU - Carti...- versiune ptr.TV -ep2 ============================

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

_______________________________

TEME, RUBRICI ŞI AUTORI

15 Februarie 2007: DE ASTĂZI, REVISTA „IOSIF VULCAN“ APARE ON-LINE ŞI VA FI CITITĂ ÎN TOATĂ LUMEA!

De la Biblioteca Romaneasca "MIHAI EMINESCU" Wollongong, N.S.W Incepand cu luna februarie,2007, cititorii Revistei de Arta si Cultura "IOSIF VULCAN" vor putea ceti revista pe internet-on-line, gratuit. Revista apare prin voluntariat, devenind astfel accesibila cititorilor romani de pretutindeni in lume. Se alatura prin conceptie si servicii "SPIRITULUI ROMANESC" revista romanilor din AUSTRALIA, revistei "ANTIPOZI", precum si buchetului de Publicatii on-line, (25 la numar) ale ASOCIATIEI ROMANE PENTRU PATRIMONIU- ROMANIA. Revista "IOSIF VULCAN" poate fi accesata la adresa: www.revistaiosifvulcan.vordpress.com Numai cu cativa ani in urma era de neinchipuit o asemenea posibilitate de extensie a culturii si expresiei romanesti, dar iata ca astazi este posibil. Doamne ajuta ! Lucrarile dumneavoastra pot fi primite la adresa de e-mail:ioan@internode.on.net Scriitor : Ioan MICLAU

DUPĂ ZECE ANI…

…AM LEGAT PRIN ACEASTĂ REVISTĂ, O CALE ÎNSPRE INFINITUL LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNILOR DIN LUME!… Considerându-mă întrutotul aparţinător comunităţii româneşti din Australia, continuându-mi chemările mele înspre artele frumoase, române şi universale, voi continua a fi în serviciul acestora, a cărţii româneşti prin modesta biblioteca „Minai Eminescu”, şi prin cărţile ce aşteaptă în minte-mi, ieşirea în lume! Din motive de vârstă şi sănătate, însă dornic de a scrie ceea ce mai am viu în cutiuţa imaginaţiei mele şi a nu le duce cu mine în mormânt, mă sfătuie gândul, aud un îndemn interior: lasă calea tinerei generaţii ce vine, a duce mai departe gazetariile şi revistele literare, după orientările şi visele lor de continuitate şi existenţialitate a acestei frumoase naţii române!”

De un deceniu am editat această Revistă de Artă şi Cultură „IOSIF VULCAN”, adică 10 ani, şlefuind-o şi îngrijind-o spre a duce cititorilor cele mai curate, sfinte sentimente, de iubire a tot ceea ce este frumos şi uman. Să nu uităm Limba, cântecul, dansul, credinţa, simbolurile acestui neam din care ne tragem, al Românilor.

Mulţumesc tuturor celor ce m-au susţinut, fie prin sfat şi contribuţii, fie prin critici sau derâderi, căci recunoşteam prin ştiinţa mea luminată de Dumnezeu, a iubii fiinţa omenească aşa cum a creat-o pe fiecare în parte!

Deci cu mândrie şi speranţe în tinerimea noastră română dornică de viaţă şi viitor, las drum viselor lor, nu fac ruptură ci am legat prin această revistă o cale înspre infinitul Literaturii şi Culturii Neamului Românesc!

IOAN MICLAU din GEPIU, AUSTRALIA – 31 Decembrie 2006 / 1 Ianuarie 2007 (Cu lacrimi – IM)

=====================

AGENDA PRIMILOR PAŞI!

============================ ________________________ Biblioteca "MIHAI EMINESCU" -2006 13 McGovern Street, Cringila, N.S.W, 2502 - AUSTRALIA ________________________ Biblioteca " Mihai Eminescu " a fost declarata constituita la data de 25 Septembrie , 1996 , cu programul de deschidere si servire a cititorilor incepand cu dimineata zilei de 26 , ceea ce corespundea festiv si cu istoricul eveniment (mai putin cunoscut ) , Septembrie 1851 , cand Emigratia romana adera la Comitetul european de la Londra, reprezentantul ei fiind D .Bratianu. Deci, idee a unei unitati a emigratiei romane are radacini istorice. Biblioteca este o investitie privata a familiei Ioan si Florica MICLAU dar este de serviciu public pentru comunitatea romaneasca , pentru imprumut de carti cititorilor romani, cu deplina gratuitate pentru servicii. Inceputul a fost modest, si numai din drag comunitar, pentru etnia romana mai putin numeroasa in zona la acel timp, care sa poata gasi undeva o carte romaneasca, pentru citit. Treptat biblioteca s - a imbogatit prin noi carti cumparate de familia Miclau. Pastram pe agenda istoricului bibliotecii si ajutorul dat de familiile de romani din Australia care au donat carti, precum si precum si pe cele primite din partea unor vizitatori romani prin intermediul Ambasadei Romane din Canberra. Biblioteci judetene din Romania, respectiv, Oradea-Bihor, Cluj-Napoca, chiar de la Arhivele nationale ale Romaniei, carti de mare valoare cum sunt: "Romania . Evolutie in Timp si Spatiu" , "Romania in Documente si Album" La timpul respectiv am multumit tuturor celor ce ne-au intins o mana de ajutor cu o carte romaneasca, si le multumim si azi, in al 12-lea an de existenta. Aprecierile cititorilor au fost intotdeauna publicate in filele Revistei "Iosif Vulcan", aparuta si aceasta in anii 1997, ca o necesitate si tocmai pe fondalul acestei biblioteci. Viitorul bibliotecii acesteea, nu poate fi decat frumos, deoarece odata existenta, aceasta eventual isi poate schimba adresa dar nu serviciile. Co-proprietar de perspectiva in timp deci, speram a fi tocmai fiica noastra Tincuta Miclau, actualmente studiind pentru a doua Diploma universitara aici in Australia, avand deja versuri publicate, deci o tanara speranta prin care biblioteca va supravietii negresit. Bibliotecar Ioan MICLAU AUSTRALIA

„NESTORUL PRESEI ROMANESTI ”

Se împlineste in acest an 2007 un secol de la trecerea în eternitate a lui Iosif Vulcan, om de cultură de o importanţă deosebită pentru epoca sa, „Nestorul presei româneşti”, cum avea să fie numit de un exeget. Manifestările dedicate acestuia, consacrate evenimentului şi organizate în judeţul Bihor, au fost multiple şi cuprinzătoare pentru întreaga activitate a acestui om de cultură. >prof.>Iosif Popa >>

===================== ________________________

IDEI , INITIATIVE SI CHIPURI DE LA ROMANII- AUSTRALIENI

===================== O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii. Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc. ___________________________ ___________________________ Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU >>> continuare>>> ==================== SCRIITORI DE LA ANTIPOZI ==================== Despre scriitor si cineast -aici>>>> ==================== Despre scriitoare si eseista -aici >>>>>> ==================== ADEVĂRATE, REALE PUNŢI DE LEGĂTURĂ, ÎNTRE ROMÂNI! Cornelia .T. Chifu: Spune-mi mai clar ce înseamnă revista losif Vulcan. Cu drag şi consideraţie.“ Ben Todica : „losif Vulcan“ e o revistă literară realizată de poetul loan Miclău, în care scriitori, poeţi, jurnalişti, specialişti, cititori, îşi publică lucrările. Abonamentul anual costă 20 de dolari. Acesta e salariul pe o oră de muncă în Australia. Scriitorul loan Miclău, este şi fondatorul, proprietarul, Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, N.S.W, Australia, de unde cititorii români împrumută cărţi prin poştă. Deci este un om pasionat şi dedicat culturii neamului. !“ ==================== Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W ___________________________ ___________________________ Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia ____________________________
Octombrie 2017
L M M M V S D
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

RSS Revista IOSIF VULCAN – Australia

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: