În mod cert, rândurile de mai jos puteau foarte bine să poarte şi un alt titlu, de plidă : „Prinţul singurătăţii”, „Mereu îndrăgostit şi năzuros”, „Un cantor al morţii”, fiindcă toate aceste trenduri sunt cuprinse în cele două cărţi semnate de Ionuţ Caragea : „Omul din cutia neagră” şi „33 bis”, apărute la editura Fides din Iaşi. Am optat, totuşi, pentru cele puse în fruntea acestor rânduri, considerând că îl caracterizează cel mai bine pe autor.

Într-adevăr, Ionuţ Caragea apare vulcanic în peisajul literar românesc din Montréal şi din Ţară. Nu este la îndemâna oricui ca în nici doi ani să scrii şi să publici 6 (şase) cărţi de poezie, consistente în conţinut/pagini şi nu numai.

Pe lângă temperamentul său impetuos, Ionuţ Caragea este şi un cerebral bine temperat. Se simte munca laborioasă, fie că se exprimă în stil dulce clasic ( mai ales) sau „modern”, în vers liber. Uşurinţa în exprimare, asocieri insolite de noţiuni, rime rare (atunci când e cazul), stăpânirea unui limbaj viu din varii domenii precum filozofia, religia, ştiinţele exacte, medicale, etc., vin să contreze opinia unora că poezia adevărată nu se poate crea decât în ţara de origine, acolo unde se aude limba în toată autenticitatea ei. Datorită faptului că Ionuţ Caragea menţine o legătură continuă cu România, prin multiplele colaborări cu ziare, reviste şi situri internet, se diminuează handicapul distanţei şi al înstrăinării. Astfel, declarata naştere pe Google a poetului se relevă nu numai o ca o noutate literară ci şi ca o soluţie umană salvatoare. Ionuţ Caragea foloseşte condiţia emigrantului ca pe un avantaj (sau ca sursă de inspiraţie), valorificând la maxim tot ce înseamnă românesc, chiar dacă singurătatea, tristeţea sau alte angoase specifice celor (auto)exilaţi sunt deseori extrem de dificil de acceptat, surmontat.

Volumul „Omul din cutia neagră” ni se prezintă într-o ţinută grafică aparte, sobră, elegantă, predominând negrul. Cunoscutul gânditor de la Hamangia este încadrat într-o ramă. Pe pagina de control a cărţii întâlnim o dedicaţie suprinzătoare : „dedic această carte oamenilor singuri”.

Cartea se deschide cu un text dens – „Punctul zero”, un fel de pre-prefaţă, dacă vreţi, în care poetul glosează pe tema vieţii ca o cursă de maraton, cu toate implicaţiile sale şi desigur hopurile sale, idee ce va fi reluată şi în câteva poeme. Finalul pare a fi unul optimist. Citez: „La final, sper să avem cu toţii curajul să-i surâdem morţii în faţă şi să-i spunem: nu-mi este frică, te-am învins!”

În prefaţa semnată de criticul Marius Chelaru se face o cvasi-exhaustivă analiză a cărţii, abordând temele ei majore: singurătatea, înstrăinarea, femeia, dragostea, la care voi adăuga şi moartea. Moartea revine mereu-mereu în poemele lui Ionuţ Caragea ca o intuiţie sau ca o premoniţie, ca şi când autorul ar sări peste anumite etape şi s-ar afla faţă în faţă cu bătrâna doamnă. Sau poate că deja a făcut-o, dacă este să readucem în memoria cititorilor experienţele dramatice din volumul „Delirium tremens”.

Limbajul autorului este colorat şi cu tentă ironică, unele poeme amintind de „poantele” unor epigrame. Autorul se lansează deseori în definiţii inedite: „viaţa este un muzeu cu oameni de ceară / care fug speriaţi de umbre – TOPINDU-SE”; „viaţa este o oglindă întoarsă cu spatele”; „viaţa este doar un joc al hazardului în care ne-mbolnăvim de snobism”. Sau, referitor la poezie o defineşte ca pe o „biserică în care se-nchină copiii mei nenăscuţi”.

Chiar dacă i se poate reproşa uneori tonul dur/ironic la adresa divinităţii, poetul, în esenţă, este creştin şi nu se sfieşte să o arate în poezia închinată mamei – „nu sunt singur”, în care „are credinţa argintată într-o cruce”. El nu este un habotnic ci mai degrabă un spirit deschis către universalitate.

Faţă de precedentele volume, „Omul din cutia neagră” aduce o cristalizare a stilului poetic. Poemul ce poartă şi titlul cărţii este de fapt un text definitoriu în care Ionuţ Caragea caută noul, filozoficul, abordând teme majore ca: moartea, ce ne aşteaptă pretutindeni; timpul, ce nu trebuie lăsat să treacă precum un birjar grăbit; oglinda, reflectând profunda singurătate. De fapt omul din cutia neagră este el, autorul, gânditorul, demiurgul.

Chiar şi atunci când poetul foloseşte cuvinte mai puţin uzitate: pubelă, sarcofage, viermi, etc., ele sunt tratate cu abilitate încât nu jenează, nu supără. Deci, autorul nu poate fi taxat ca fiind un anticalofil.

În poemul „Păsări la cap”, poetul debutează şocant, definind „dragostea ca un bumerang ce te loveşte în moalele capului”, amintind apoi de păsările lui Hitchcock.

În „Iisus reloaded” autorul abordează ludicul, vorbind de dragostea asmatică, leucemică şi terminând cu o inexplicabilă revoltă împotriva celor ce îşi beau liniştit cafeaua – în stil burghez? – de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat în lumea cea mare.

În „eşichier” se poetizează pe teme aparent minore, în care cuvintele sunt comparate cu piesele de şah, într-un joc dibaci de cuvinte şi idei.

În „întreabă-l pe nichita de ce a murit”, poetul în căutare de amor şi TANDREŢE, este decepţionat, reducând femeia la zero: „pe femeie nu o întrebi nimic”.

Poemul „nu sunt singur”, dedicat mamei, este unul memorabil, luminos, în care veşnicul, incorigibilul însingurat afirmă clar „nu sunt singur”, sintagmă care se repetă în cele patru strofe.

Într-un alt poem „pântecul matern” este definit drept fericirea, paradisul. Excelent. Mai ales că aceste cuvinte vin din partea unui mereu nemulţumit şi revoltat.

„Eclipsă de dragoste” este de la sine grăitoare, tema aminteşte de Eminescu (Venere şi Madonă).

Volumul „Omul din cutia neagră” conţine multe poeme frumoase, antologice, mai ales cele scurte, când se lasă la o parte verbalismul şi se merge mai mult pe concentrarea şi claritatea sentimentelor.

Volumul „33 bis” are un titlu eliptic, această cifră reprezentând vârsta autorului dar şi un simbol spiritual. Omul îşi încheie un ciclu de viaţă prin (auto) crucificarea poetică.

Aceeaşi prezentare grafică aleasă, cu o sugestivă ilustraţie pe copertă asigurată de domnul Dumitru Scorţanu, cel care şi semnează prefaţa. Distinsul om de litere, descoperitor al lui Ionuţ Caragea şi colaborator pe toată durata publicării celor şase volume, face atât o analiză complexă a corpusului poetic cât şi o istorisire a drumului pe care editorul şi poetul l-au parcurs împreună. Entuziasmul relevării operei lui Ionuţ Caragea este cu atât mai evident, ţinând cont că poezia autorului vine cu o forţă nouă în literatura română, fiind greu de clasificat, definit, lucru recunoscut chiar şi de către criticul Marius Chelaru. Mai mult de atât, în postfaţa cărţii „Omul din cutia neagră”, poetul Adrian Erbiceanu, întrevede un nou curent literar la orizont. Însă cine s-ar încumeta pur şi simplu să definească şi să încadreze nonconformismul tânărului autor şi diversitatea tematică şi stilistică a operei sale? Sau, şi mai mult de atât, se doreşte cu adevărat promovarea şi recunoaşterea valorilor literare aflate în Diaspora? Răspunsul vine tot din partea prefaţatorului Dumitru Scorţanu: „Nu, Ionuţ nu este postmodern, nici clasic, nici optzecist, douămiist sau cum veţi fi vrînd să-l numiţi, domnilor critici literari, el este, pur şi simplu, POET”.

Cu trimitere spre o altă pasiune a lui Ionuţ Caragea, şi Tudor George (Ahoe), a fost un om îndrăgostit de poezie şi rugbi. A scris balade (Singaporene), rondeluri, sonete şi epigrame, ce i-au adus recunoaşterea poetică în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Rugbiul este un sport dur, organizat, unde fiecare jucător are un rol precis în angrenajul echipei. Evoluţia, la fel ca şi în poezie, se face prin disciplină de fier şi sacrificiu, calităţi pe care Ionuţ Caragea le foloseşte din plin.

Revenind la volumul „33 bis”, în poemul „Iisus, poet de tranziţie” autorul îşi îndreptă de această dată ironia asupra creaţiei douămiiste şi fracturiste. Prin imagine, simbol, doar Iisus este unicul şi adevăratul poet de tranziţie între cer şi pământ.

Stilul personal al autorului este deja format, majoritatea textelor fiind scrise în registrul versului alb, cu melodicitate şi cursivitate, forţă ideatică şi filozofic. Însă, cu acelaşi respect pentru versul clasic, evadează în poezii diamantine precum „Nunta de argint”, „33 bis”sau „Actor de pantomimă”.

Şi în acest volum întâlnim definiţii personale: „şi numai poezia rămâne / cea mai bună porţie de fericire/ pe stomacul gol.“ (Yeah, sure).

Fondul liric este liniştit, meditativ, filozofic. Însă apar şi texte în care dualitatea iese la iveală, „tsumamiul” poetic izbucnind în „Poezie bilingvă”, „Rătăcit prin subteranele minţii”, „Transplant de inimă” sau „Insomniac în lumea de apoi”.

Acest fenomen se datorează focului mistuitor, vulcanului ce stă mereu să erupă şi care este la originea vastei producţii literare într-un timp atât de scurt. Ionuţ Caragea are pofta imensă de a scrie şi nevoia de a comunica celor din jur ceea ce simte, poate ca un gest compensator al singurătăţii. Mesajul său se vrea unul al legăturii între oameni, pe calea unei confesiuni poetice. Poemele sale nu au nevoie de a fi tractate de cele mai reuşite, pentru că, spre lauda sa, nu găsim texte, nepublicabile. Ele se înscriu mozaical şi sfumato într-un tot unitar.

Ionuţ Caragea este un poet indiscutabil, singular chiar, care este deasupra tuturor scalelor poetice, a oricăror catalogări sau etichetări. El tinde să impună un stil şi un mod propriu de a aborda poezia.

prof (r) TRAIAN GĂRDUŞ

Anunțuri

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

" Revista de arta si cultura IOSIF VULCAN " este fondata de scriitorul IOAN MICLAU , din Australia , si apare in editia "pe hartie " avand ca editor BIBLIOTECA " MIHAI EMINESCU" din Cringilla , Australia . Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Biblioteca " Mihai Eminescu" ,Cringilla, Australia, si ARP- ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU , Bucuresti -Romania . **** Director : IOAN MICLAU

========================== REDACTIA - contacte aici >>>>> _____________________________ _____________________________

IMAGINE DIN BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU“, CRINGILLA, AUSTRALIA

EDITORIAL de IOAN MICLĂU

ADEVARUL STRALUCESTE CA AURUL ====================== Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu ! Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.>>continuare>> ======================= VINA DE A FI POET "Numai pomul dezradacinat stie gustul pamantului de acasa; numai omul dus peste mari si tari stie cat de grea este povara dorului de Tara; numai poetul arde ca o torta, in fiecare zi, in fiecare noapte. Nu stiu daca I.Miclau si-a luat tarana din gradina casei parintesti, ca sa-si inveleasca trupul cu ea cand o fi sa fie. Sunt sigur, insa, ca a luat cu sine atatea amintiri, cat sa-i ajunga pentru o vesnicie. Isi inveseleste sufletul cu ele, cand il patrunde frigul strainatatii; isi oblojeste ranile ce i le fac sagetile singuratatii; isi sterge lacrimile dorului, isi doineste neimplinirile si putinele bucurii ale vietii. Si toate astea le rabda cu stoicism, stiind ca astfel isi ispaseste vina de a fi POET." (Pr. Prof.Dr. Al. Stanciulescu-Barda) ____________________________ UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI Todica - Poetul IOAN MICLAU - carti, pasari si vazduhul -ep1 ============================ Todica - Poetul IOAN MICLAU - Carti...- versiune ptr.TV -ep2 ============================

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

_______________________________

TEME, RUBRICI ŞI AUTORI

15 Februarie 2007: DE ASTĂZI, REVISTA „IOSIF VULCAN“ APARE ON-LINE ŞI VA FI CITITĂ ÎN TOATĂ LUMEA!

De la Biblioteca Romaneasca "MIHAI EMINESCU" Wollongong, N.S.W Incepand cu luna februarie,2007, cititorii Revistei de Arta si Cultura "IOSIF VULCAN" vor putea ceti revista pe internet-on-line, gratuit. Revista apare prin voluntariat, devenind astfel accesibila cititorilor romani de pretutindeni in lume. Se alatura prin conceptie si servicii "SPIRITULUI ROMANESC" revista romanilor din AUSTRALIA, revistei "ANTIPOZI", precum si buchetului de Publicatii on-line, (25 la numar) ale ASOCIATIEI ROMANE PENTRU PATRIMONIU- ROMANIA. Revista "IOSIF VULCAN" poate fi accesata la adresa: www.revistaiosifvulcan.vordpress.com Numai cu cativa ani in urma era de neinchipuit o asemenea posibilitate de extensie a culturii si expresiei romanesti, dar iata ca astazi este posibil. Doamne ajuta ! Lucrarile dumneavoastra pot fi primite la adresa de e-mail:ioan@internode.on.net Scriitor : Ioan MICLAU

DUPĂ ZECE ANI…

…AM LEGAT PRIN ACEASTĂ REVISTĂ, O CALE ÎNSPRE INFINITUL LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNILOR DIN LUME!… Considerându-mă întrutotul aparţinător comunităţii româneşti din Australia, continuându-mi chemările mele înspre artele frumoase, române şi universale, voi continua a fi în serviciul acestora, a cărţii româneşti prin modesta biblioteca „Minai Eminescu”, şi prin cărţile ce aşteaptă în minte-mi, ieşirea în lume! Din motive de vârstă şi sănătate, însă dornic de a scrie ceea ce mai am viu în cutiuţa imaginaţiei mele şi a nu le duce cu mine în mormânt, mă sfătuie gândul, aud un îndemn interior: lasă calea tinerei generaţii ce vine, a duce mai departe gazetariile şi revistele literare, după orientările şi visele lor de continuitate şi existenţialitate a acestei frumoase naţii române!”

De un deceniu am editat această Revistă de Artă şi Cultură „IOSIF VULCAN”, adică 10 ani, şlefuind-o şi îngrijind-o spre a duce cititorilor cele mai curate, sfinte sentimente, de iubire a tot ceea ce este frumos şi uman. Să nu uităm Limba, cântecul, dansul, credinţa, simbolurile acestui neam din care ne tragem, al Românilor.

Mulţumesc tuturor celor ce m-au susţinut, fie prin sfat şi contribuţii, fie prin critici sau derâderi, căci recunoşteam prin ştiinţa mea luminată de Dumnezeu, a iubii fiinţa omenească aşa cum a creat-o pe fiecare în parte!

Deci cu mândrie şi speranţe în tinerimea noastră română dornică de viaţă şi viitor, las drum viselor lor, nu fac ruptură ci am legat prin această revistă o cale înspre infinitul Literaturii şi Culturii Neamului Românesc!

IOAN MICLAU din GEPIU, AUSTRALIA – 31 Decembrie 2006 / 1 Ianuarie 2007 (Cu lacrimi – IM)

=====================

AGENDA PRIMILOR PAŞI!

============================ ________________________ Biblioteca "MIHAI EMINESCU" -2006 13 McGovern Street, Cringila, N.S.W, 2502 - AUSTRALIA ________________________ Biblioteca " Mihai Eminescu " a fost declarata constituita la data de 25 Septembrie , 1996 , cu programul de deschidere si servire a cititorilor incepand cu dimineata zilei de 26 , ceea ce corespundea festiv si cu istoricul eveniment (mai putin cunoscut ) , Septembrie 1851 , cand Emigratia romana adera la Comitetul european de la Londra, reprezentantul ei fiind D .Bratianu. Deci, idee a unei unitati a emigratiei romane are radacini istorice. Biblioteca este o investitie privata a familiei Ioan si Florica MICLAU dar este de serviciu public pentru comunitatea romaneasca , pentru imprumut de carti cititorilor romani, cu deplina gratuitate pentru servicii. Inceputul a fost modest, si numai din drag comunitar, pentru etnia romana mai putin numeroasa in zona la acel timp, care sa poata gasi undeva o carte romaneasca, pentru citit. Treptat biblioteca s - a imbogatit prin noi carti cumparate de familia Miclau. Pastram pe agenda istoricului bibliotecii si ajutorul dat de familiile de romani din Australia care au donat carti, precum si precum si pe cele primite din partea unor vizitatori romani prin intermediul Ambasadei Romane din Canberra. Biblioteci judetene din Romania, respectiv, Oradea-Bihor, Cluj-Napoca, chiar de la Arhivele nationale ale Romaniei, carti de mare valoare cum sunt: "Romania . Evolutie in Timp si Spatiu" , "Romania in Documente si Album" La timpul respectiv am multumit tuturor celor ce ne-au intins o mana de ajutor cu o carte romaneasca, si le multumim si azi, in al 12-lea an de existenta. Aprecierile cititorilor au fost intotdeauna publicate in filele Revistei "Iosif Vulcan", aparuta si aceasta in anii 1997, ca o necesitate si tocmai pe fondalul acestei biblioteci. Viitorul bibliotecii acesteea, nu poate fi decat frumos, deoarece odata existenta, aceasta eventual isi poate schimba adresa dar nu serviciile. Co-proprietar de perspectiva in timp deci, speram a fi tocmai fiica noastra Tincuta Miclau, actualmente studiind pentru a doua Diploma universitara aici in Australia, avand deja versuri publicate, deci o tanara speranta prin care biblioteca va supravietii negresit. Bibliotecar Ioan MICLAU AUSTRALIA

„NESTORUL PRESEI ROMANESTI ”

Se împlineste in acest an 2007 un secol de la trecerea în eternitate a lui Iosif Vulcan, om de cultură de o importanţă deosebită pentru epoca sa, „Nestorul presei româneşti”, cum avea să fie numit de un exeget. Manifestările dedicate acestuia, consacrate evenimentului şi organizate în judeţul Bihor, au fost multiple şi cuprinzătoare pentru întreaga activitate a acestui om de cultură. >prof.>Iosif Popa >>

===================== ________________________

IDEI , INITIATIVE SI CHIPURI DE LA ROMANII- AUSTRALIENI

===================== O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii. Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc. ___________________________ ___________________________ Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU >>> continuare>>> ==================== SCRIITORI DE LA ANTIPOZI ==================== Despre scriitor si cineast -aici>>>> ==================== Despre scriitoare si eseista -aici >>>>>> ==================== ADEVĂRATE, REALE PUNŢI DE LEGĂTURĂ, ÎNTRE ROMÂNI! Cornelia .T. Chifu: Spune-mi mai clar ce înseamnă revista losif Vulcan. Cu drag şi consideraţie.“ Ben Todica : „losif Vulcan“ e o revistă literară realizată de poetul loan Miclău, în care scriitori, poeţi, jurnalişti, specialişti, cititori, îşi publică lucrările. Abonamentul anual costă 20 de dolari. Acesta e salariul pe o oră de muncă în Australia. Scriitorul loan Miclău, este şi fondatorul, proprietarul, Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, N.S.W, Australia, de unde cititorii români împrumută cărţi prin poştă. Deci este un om pasionat şi dedicat culturii neamului. !“ ==================== Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W ___________________________ ___________________________ Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia ____________________________
Decembrie 2017
L M M M V S D
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

RSS Revista IOSIF VULCAN – Australia

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: