Aho, aho, copii şi fraţi

Staţi puţin şi nu mânaţi,

Şi cuvântu-mi ascultaţi !

Am venit cu Pluguşoru,

Că prea ne duceaţi voi doru,

Şi-aducem cu noi un pici,

Drăgălaş, cu ochii mici,

Înveşmântat în arnici,

În argint şi în  prosop,

 E anul 2008 !

 Noi vi-l aducem acasă,

 Să vă fie masa masă,

Nevasta şi mai frumoasă,

Salteaua plină de bani,

S-ajungem toţi bogătani,

Copiii vă crească mari,

Înalţi ca nişte stejari,

Toţi frumoşi şi premianţi,

Falnici, mândri şi berbanţi,

Iar copilele frumoase,

Să zici că sunt chiparoase,

Ia mai mânaţi, măi flăcăi,

Că nu suntem nătărăi !

Ba suntem viteji de soi,

Nu mai e nimeni ca noi !

Hăi, hăi, hăi, şi iară măi !

                        

 Aho, aho, copii şi fraţi

Staţi puţin şi nu mânaţi

Şi cuvântul mi-ascultaţi

S-a sculat mai an

Bădiţa Traian

 Şi-a arat şi-a semănat

Ca un mare Împărat

Toată Dacia

În lung şi în lat !

Şi s-a mai sculat,

Mare şi înalt,

În umere lat,

Viteazul şi marele

Decebal,

Încălecat pe cal,

Cu sabia în mână,

Să ne apere Ţara

De hidra păgână !

 

Şi s-a ivit bun şi mare

Poporul român sub soare !

Ia mai mânaţi măi flăcăi

Şi sunaţi din zurgălăi

Să fugă oamenii răi,

Dar-ar aviara-n  ei !

Hăi, hăi, hăi ! Şi hăi, hăi, hăi !

 

Aho, aho, copii şi fraţi,

Staţi puţin şi nu mânaţi,

Şi cuvântul mi-ascultaţi,

Căci de  când ne ştim sub soare,

Am fost călcaţi în picioare,

Popor slab şi necăjit,

Jefuit şi umilit,

Toţi au dat cu biciu-noi

Ne-au  tot târât prin noroi,

Din Munte la Marea Albastră

A fost vai de mama noastră,

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi,

 Să răsune peste văi !

Hăi, hăi, hăi !

 

Aho, aho, copii şi fraţi,

Staţi puţin şi nu mânaţi,

Şi cuvântul mi-ascultaţi.

 După două mii de ani

Suntem la fel de sărmani

De săraci şi necăjiţi,

De trişti şi de umiliţi !

Guvernanţii ne omoară !

Dar-ar Domnu-n ei o boală,

Şi scârboasă şi amară,

Să-i termine până-n vară !

 Să nu mai mintă poporul,

Folosind televizorul,

Reforma-n Învăţământ,

O băgară în pământ!

Să le fie de urât !

Scăparăm de comunişti,

 Amărâţi, sărmani şi trişti,

Dădurăm de alţi bandiţi,

 Mai vicleni şi mai hliziţi,

De Ilici şi de Năstase,

Călare pe şapte case,

De Băsescu şi ai lui,

Să-şi mai pună pofta-n cui,

Şi să le fie ruşine,

Că trăiesc numai ei bine !

Ăşti-s şi mai hoţomani,

Mai calici şi mai mârlani,

Pe când noi trăim mai prost,

Şi-o ţinem din post în post,

Ei îşi fac case şi vile,

Păi e bine măi, române ?

Nu e bine, măi, copile !

Să ducem viaţă de câine,

 Să trăim de azi pe mâine

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

 Şi sunaţi din zurgălăi,

 Să răsune-n şapte văi !

 

 Ne e viaţa grea şi-amară,

De din zori şi până-n seară,

Plâng pensionarii, vai,

Profesorii, mai dihai

Bolnavii mor în spitale

Vai de viaţa dumitale,

De popor nefericit,

Şi scuipat şi păcălit !

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi,

Hăi, hăi, hăi ! Şi măi, măi, măi !

 

 

 Aho, aho, oameni buni,

Care veniţi din străbuni,

Nu mai staţi trişti şi plouaţi,

Nedormiţi şi  nemâncaţi,

Capul sus şi fiţi bărbaţi,

C-a venit amu un an,

Cam berbant şi căpitan,

 Un Băsescu zis Traian,

Preşedinte pe ciolan,

Să trăiţi bine, ne-a spus,

Bine trăiesc ăi de sus !

 

Bine, îl rugăm frumos,

Să trăiască şi-ei de jos !

 Iar el să nu ne mai mintă,

Că punem mâna pe flintă !

Politicieni tâmpiţi,

Auziţi sau n-auziţi !

 Cântă corupţia-n  ţară,

 Toţi mint de ne dau afară,

Din sărmana noastră Ţară,

Hoţii râd de se omoară,

Prostia din români zbiară,

Sărăcia se-nfioară,

Mizeria ne omoară,

Vai de tine biată ţară !

Ia pocniţi din  bice, măi,

Şi sunaţi din zurgălăi,

Voi fete şi voi flăcăi !

Hai, hai, hai şi hăi, hăi, hăi !

 

Şi mai mânaţi măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi !

Aho, aho, copii şi fraţi,

Ia mai staţi şi nu mânaţi,

Şi în juru-mi v-adunaţi !

C-a venit 2008,

Cu bomboane şi compot,

Numai să te lingi pe bot,

Numai cu râuri de lapte,

Cum n-a fost 2007,

În  scutece de mătase,

 Cu mari daruri pe la case !

Anul cel mai bun din toate,

Cu posmagi şi cu bucate,

Şi aşa cum au zis unii,

Vine şi sfârşitul lumii,

Judecata de apoi,

Cu cutremure şi ploi,

Va fi vai şi-amar de noi,

C-am fost răi şi păcătoşi,

Mincinoşi, invidioşi,

Da ne facem noi frumoşi,

Şi cinstiţi şi serioşi,

Harnici, mândri şi făloşi,

Şi Dumnezeul cel bun,

Ne mai scapă şi acum,

Iar Maica noastră cea Sfântă,

Care jalea ne-o ascultă,

Ne-o sări în ajutor,

Că nu mai putem de dor !

Ia mai mânaţi măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi !

 

Oameni, voi, şi voi, popoară,

Ia ieşiţi puţin afară,

Că acuma se însară,

Gospodari şi gospodine,

Ca să vă urăm de bine,

Să nu ne fie ruşine,

Şi la anul care vine,

Să vă dea Domnu Iisus,

De la foarte bine-n sus,

Prunci voinici şi sănătoşi,

Copii harnici şi frumoşi,

Silitori şi-ascultători,

Ca o grădină cu flori !

De cuminţi nici nu mai zic,

Hai sa-i mai pupăm un pic !

Iară Maica Precista,

Cea  bună, de peruzea,

Să vă mângâie şi ea,

 

Ia mai mânaţi măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi,

Din piane şi tigăi,

Să fugă relele toate,

De pe la casele noastre,

Bolile cât mai departe,

Moartea să se ducă-n moarte,

Necazurile să fugă,

Nici gândul să nu le-ajungă,

În pustiuri şi în junglă,

Să nu mai fie păcate,

Nici ură şi nici lăcate,

Să nu mai fie hoţie,

Şi nici hoţi să nu mai fie,

Nu mai vorbim de prostie,

Care, aşa cum se ştie,

La noi, la români, e multă,

O avem şi-n cap şi-n burtă,

Să trăiască cine-ascultă,

Dar şi mai mult să trăiască,

Viţa noastră, românească !

 

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi pocniţi din bice, măi,

Din buhaie şi tigăi,

Din băşici şi zurgălăi !

Să ne fie casa casă,

Viaţa viaţă, masa masă,

Istoria mai frumoasă,
Familia sănătoasă !

În anul 2008,

Să ne facem buni de tot,

Copiii din asta ţară,

De din zori şi până-seară,

Să pună mâna pe carte,

Şi să-nveţe bine, frate,

Nu aşa pe apucate,

Să ia doar zece şi nouă,

Şi-apoi să ne dea şi nouă !

La examene succes,

Zecele să fie des,

Şi să mai aibă şi fes !

Să ne-aducă barza pici,

Cât mai mulţi şi mai voinici,

Să se umple ţara toată,

Cât te uiţi cu ochii roată !

De munţi de belşug, de bani,

Şi nu de oameni sărmani,

Şi nu de oameni săraci,

Cum e viţa pe araci,

Nici de jafuri, să se ştie,

 Nici ură şi vrăjmăşie,

Nici pizmă şi mârlănie,

Vai de tine, Românie !

 

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi,

Cum zăpada se aşterne,

S-avem sute de guverne,

Unul mai bun decât altul,

Cât e ţara, cât e hatul,

Şi s-avem la Preşedinţi,

Cât n-avem în gură dinţi,

Şi frumoşi, dar şi cuminţi,

S-ajungem, miniştri toţi,

Fie buni, fie netoţi,

Fie răi  şi fie proşti,

Fie genii, fie hoţi,

Ba de s-ar putea şi  mari,

Cât despre parlamentari,

Ca ăştia nerozi mai rari,

Mai urâţi şi mai avari,

Să nu mai fie măgari,

Şi să tragă la aghioase,

Să le intre fundu-n oase,

Să-şi facă pensii frumoase,

Să fumeze numai Kent,

Să sforăie-n parlament,

Să se-audă de pe Marte,

C-aşa e bine, măi, frate !

 

Aho, aho, copii şi fraţi,

În jurul meu v-adunaţi,

Că acuma în ăst an,

Veni bădiţa Traian,

Şi bădiţa Decebal,

Călărind pe Ducipal,

Marinar şi căpitan,

Ce râde ca un cârlan,

Şi ne minţi şi-ăsta frate,

Dacă asta se mai poate,

La o parte moşi şi pici,

Şi fetiţe cu arnici,

Că vine 2008,

Cu-n purcel pe tavă, copt,

Cu plăcinte şi colaci,

Şi cu bani pentru babaci !

 

Tot cu case la Năstase,

Cu salarii şi mai mari,

Numai la parlamentari,

Încărcat cu jucării,

Voi să fiţi cuminţi, copii,

Şi să-nvăţaţi bine, bine,

Că ne facem de ruşine,

Să fiţi bine educaţi,

Şi exemplu pentru fraţi !

 

Ia pocniţi din bice, măi,

Şi sunaţi din zurgălăi !

Şi-acum faceţi ochii mari,

Voi, patroni şi bugetari,

Ca să nu mai fiţi scârţari,

Salariile or să crească,

Mâine-n Ţara Românească,

Mari cam cât Munţii Carpaţi,

Doamne, cum vă mai holbaţi !

Nu vă minunaţi aşa,

Că şi ea, Inflaţia,

Va creşte cât Dunărea !

Iar prostia, frate dragă,

Va depăşi Marea Neagră,

Sărăcia, nu vă zic,

De la nori în sus, un pic !

 

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi,

De glumit am tot glumi,

Şi nu am mai isprăvi,

Tot mileniul, cât o fi,

Dar noi suntem serioşi,

Şi-avem apă în galoşi,

Şi suntem elevi zeloşi,

Mai bine am avea mere,

Cozonaci, covrigi şi pere,

Să faceţi multă avere,

Ca în anul care vine,

Să ne fie mult mai bine,!

Masa plină de bucate,

Un ocean de sănătate !

Multă pace sufletească !

Spor în ţara Românească!

Banii să-i avem cu sacul,

Bucuros fie săracul,

C-a scăpat de sărăcie,

Fir-a dracu ea să fie !

Iar în Bănci să se adune,

Banii din întreaga lume,

Să vină Investitorii,

Ca ţânţarii şi ca sporii,

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi !

 

 Să ne punem toţi pe muncă,

Sărăcia să se ducă,

Noi elevii să-nvăţam,

Şi bine să ne purtăm,

Nimeni să nu mai chiulească,

Nici în Ţara  Românească,

Nici în lumea asta toată,

Niciodată, niciodată !

Să-i ascultăm pe părinţi,

Să fim buni, drăguţi, cuminţi,

Familia românească,

Aia, veche; să-nflorească,

Bunicii să ne trăiască,

Taţi şi mame, să trăiţi,

Să trăiţi şi să-nfloriţi !

Numai sănătoşi să fiţi !

Răutatea să dispară,

De tot de la noi din ţară !

Guvernanţilor, ca hap,
Le vină mintea la cap !

Mintea ne vină la toţi,

Să nu mai fim răi şi hoţi,

Toată ziua să muncim,

Ca furnicile să fim,

Şi până în luna mai,

Ţara asta va fi Rai!

Iar şcoala noastră să fie,

Cea mai bună dintr-o mie!

Dragii noştri corigenţi,

Chiulangii şi repetenţi,

Mă, de ce sunteţi voi fleţi !

Puneţi, mă, mâna pe carte,

Nu prea mult, că nu se poate,

Că vă doare pe la coate,

Ca să aveţi şi voi parte,

De puţină fericire,

În viaţa asta subţire,

De bine şi de iubire,

Câtă ne-a dat Dumnezeu,

C-altfel este foarte greu !

Mânaţi măi, flăcăi, mânaţi,

Că de asta suntem fraţi !

 

Ia mai uraţi măi,  copii,

Prin sate şi pe câmpii !

Şi acum, la vreme nouă,

Hai să ne urăm şi nouă,

Să ne-aducă noul an,

La toţi câte un cârlan,

Şi să ne-aducă, mă rog,

Numai zece-n catalog !

Mult mai bine să-nvăţăm,

Şi frumos să ne purtăm !

Şi să reuşim la teze,

Toţi cu inime viteze !

Şi să luăm cu toţii BACUL,

Parc-ar cânta pitpalacul,

Iar apoi, la facultate,

Să intrăm cu toţi, nepoate

Numai cu medii de zece,

Uite-aşa viaţa ne trece !

Ia, mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi,

Din tobe şi din tigăi !

 

Şi acum, în încheiere,

Ne fie viaţa de miere !

Casa fie-mbelşugată,

O grădină înflorată,

Cei ce lucrează departe,

Acolo-n străinătate,

Să aibă locuri de muncă,

Şi nu doar gânduri de ducă,

Tot aici în ţara lor,

Unde de ei ne e dor !

Trista noastră Românie,

Raiul pe pământ să fie !

Până-n veci de veşnicie,

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi,
La mulţi ani şi la mulţi bani,

Tot grăsani şi bogătani,

Să ne întâlnim la anul,

Ca să mulgem iar curcanul !

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi !

ŞTEFAN DUMITRESCU

Anunțuri

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

" Revista de arta si cultura IOSIF VULCAN " este fondata de scriitorul IOAN MICLAU , din Australia , si apare in editia "pe hartie " avand ca editor BIBLIOTECA " MIHAI EMINESCU" din Cringilla , Australia . Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Biblioteca " Mihai Eminescu" ,Cringilla, Australia, si ARP- ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU , Bucuresti -Romania . **** Director : IOAN MICLAU

========================== REDACTIA - contacte aici >>>>> _____________________________ _____________________________

IMAGINE DIN BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU“, CRINGILLA, AUSTRALIA

EDITORIAL de IOAN MICLĂU

ADEVARUL STRALUCESTE CA AURUL ====================== Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu ! Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.>>continuare>> ======================= VINA DE A FI POET "Numai pomul dezradacinat stie gustul pamantului de acasa; numai omul dus peste mari si tari stie cat de grea este povara dorului de Tara; numai poetul arde ca o torta, in fiecare zi, in fiecare noapte. Nu stiu daca I.Miclau si-a luat tarana din gradina casei parintesti, ca sa-si inveleasca trupul cu ea cand o fi sa fie. Sunt sigur, insa, ca a luat cu sine atatea amintiri, cat sa-i ajunga pentru o vesnicie. Isi inveseleste sufletul cu ele, cand il patrunde frigul strainatatii; isi oblojeste ranile ce i le fac sagetile singuratatii; isi sterge lacrimile dorului, isi doineste neimplinirile si putinele bucurii ale vietii. Si toate astea le rabda cu stoicism, stiind ca astfel isi ispaseste vina de a fi POET." (Pr. Prof.Dr. Al. Stanciulescu-Barda) ____________________________ UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI Todica - Poetul IOAN MICLAU - carti, pasari si vazduhul -ep1 ============================ Todica - Poetul IOAN MICLAU - Carti...- versiune ptr.TV -ep2 ============================

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

_______________________________

TEME, RUBRICI ŞI AUTORI

15 Februarie 2007: DE ASTĂZI, REVISTA „IOSIF VULCAN“ APARE ON-LINE ŞI VA FI CITITĂ ÎN TOATĂ LUMEA!

De la Biblioteca Romaneasca "MIHAI EMINESCU" Wollongong, N.S.W Incepand cu luna februarie,2007, cititorii Revistei de Arta si Cultura "IOSIF VULCAN" vor putea ceti revista pe internet-on-line, gratuit. Revista apare prin voluntariat, devenind astfel accesibila cititorilor romani de pretutindeni in lume. Se alatura prin conceptie si servicii "SPIRITULUI ROMANESC" revista romanilor din AUSTRALIA, revistei "ANTIPOZI", precum si buchetului de Publicatii on-line, (25 la numar) ale ASOCIATIEI ROMANE PENTRU PATRIMONIU- ROMANIA. Revista "IOSIF VULCAN" poate fi accesata la adresa: www.revistaiosifvulcan.vordpress.com Numai cu cativa ani in urma era de neinchipuit o asemenea posibilitate de extensie a culturii si expresiei romanesti, dar iata ca astazi este posibil. Doamne ajuta ! Lucrarile dumneavoastra pot fi primite la adresa de e-mail:ioan@internode.on.net Scriitor : Ioan MICLAU

DUPĂ ZECE ANI…

…AM LEGAT PRIN ACEASTĂ REVISTĂ, O CALE ÎNSPRE INFINITUL LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNILOR DIN LUME!… Considerându-mă întrutotul aparţinător comunităţii româneşti din Australia, continuându-mi chemările mele înspre artele frumoase, române şi universale, voi continua a fi în serviciul acestora, a cărţii româneşti prin modesta biblioteca „Minai Eminescu”, şi prin cărţile ce aşteaptă în minte-mi, ieşirea în lume! Din motive de vârstă şi sănătate, însă dornic de a scrie ceea ce mai am viu în cutiuţa imaginaţiei mele şi a nu le duce cu mine în mormânt, mă sfătuie gândul, aud un îndemn interior: lasă calea tinerei generaţii ce vine, a duce mai departe gazetariile şi revistele literare, după orientările şi visele lor de continuitate şi existenţialitate a acestei frumoase naţii române!”

De un deceniu am editat această Revistă de Artă şi Cultură „IOSIF VULCAN”, adică 10 ani, şlefuind-o şi îngrijind-o spre a duce cititorilor cele mai curate, sfinte sentimente, de iubire a tot ceea ce este frumos şi uman. Să nu uităm Limba, cântecul, dansul, credinţa, simbolurile acestui neam din care ne tragem, al Românilor.

Mulţumesc tuturor celor ce m-au susţinut, fie prin sfat şi contribuţii, fie prin critici sau derâderi, căci recunoşteam prin ştiinţa mea luminată de Dumnezeu, a iubii fiinţa omenească aşa cum a creat-o pe fiecare în parte!

Deci cu mândrie şi speranţe în tinerimea noastră română dornică de viaţă şi viitor, las drum viselor lor, nu fac ruptură ci am legat prin această revistă o cale înspre infinitul Literaturii şi Culturii Neamului Românesc!

IOAN MICLAU din GEPIU, AUSTRALIA – 31 Decembrie 2006 / 1 Ianuarie 2007 (Cu lacrimi – IM)

=====================

AGENDA PRIMILOR PAŞI!

============================ ________________________ Biblioteca "MIHAI EMINESCU" -2006 13 McGovern Street, Cringila, N.S.W, 2502 - AUSTRALIA ________________________ Biblioteca " Mihai Eminescu " a fost declarata constituita la data de 25 Septembrie , 1996 , cu programul de deschidere si servire a cititorilor incepand cu dimineata zilei de 26 , ceea ce corespundea festiv si cu istoricul eveniment (mai putin cunoscut ) , Septembrie 1851 , cand Emigratia romana adera la Comitetul european de la Londra, reprezentantul ei fiind D .Bratianu. Deci, idee a unei unitati a emigratiei romane are radacini istorice. Biblioteca este o investitie privata a familiei Ioan si Florica MICLAU dar este de serviciu public pentru comunitatea romaneasca , pentru imprumut de carti cititorilor romani, cu deplina gratuitate pentru servicii. Inceputul a fost modest, si numai din drag comunitar, pentru etnia romana mai putin numeroasa in zona la acel timp, care sa poata gasi undeva o carte romaneasca, pentru citit. Treptat biblioteca s - a imbogatit prin noi carti cumparate de familia Miclau. Pastram pe agenda istoricului bibliotecii si ajutorul dat de familiile de romani din Australia care au donat carti, precum si precum si pe cele primite din partea unor vizitatori romani prin intermediul Ambasadei Romane din Canberra. Biblioteci judetene din Romania, respectiv, Oradea-Bihor, Cluj-Napoca, chiar de la Arhivele nationale ale Romaniei, carti de mare valoare cum sunt: "Romania . Evolutie in Timp si Spatiu" , "Romania in Documente si Album" La timpul respectiv am multumit tuturor celor ce ne-au intins o mana de ajutor cu o carte romaneasca, si le multumim si azi, in al 12-lea an de existenta. Aprecierile cititorilor au fost intotdeauna publicate in filele Revistei "Iosif Vulcan", aparuta si aceasta in anii 1997, ca o necesitate si tocmai pe fondalul acestei biblioteci. Viitorul bibliotecii acesteea, nu poate fi decat frumos, deoarece odata existenta, aceasta eventual isi poate schimba adresa dar nu serviciile. Co-proprietar de perspectiva in timp deci, speram a fi tocmai fiica noastra Tincuta Miclau, actualmente studiind pentru a doua Diploma universitara aici in Australia, avand deja versuri publicate, deci o tanara speranta prin care biblioteca va supravietii negresit. Bibliotecar Ioan MICLAU AUSTRALIA

„NESTORUL PRESEI ROMANESTI ”

Se împlineste in acest an 2007 un secol de la trecerea în eternitate a lui Iosif Vulcan, om de cultură de o importanţă deosebită pentru epoca sa, „Nestorul presei româneşti”, cum avea să fie numit de un exeget. Manifestările dedicate acestuia, consacrate evenimentului şi organizate în judeţul Bihor, au fost multiple şi cuprinzătoare pentru întreaga activitate a acestui om de cultură. >prof.>Iosif Popa >>

===================== ________________________

IDEI , INITIATIVE SI CHIPURI DE LA ROMANII- AUSTRALIENI

===================== O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii. Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc. ___________________________ ___________________________ Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU >>> continuare>>> ==================== SCRIITORI DE LA ANTIPOZI ==================== Despre scriitor si cineast -aici>>>> ==================== Despre scriitoare si eseista -aici >>>>>> ==================== ADEVĂRATE, REALE PUNŢI DE LEGĂTURĂ, ÎNTRE ROMÂNI! Cornelia .T. Chifu: Spune-mi mai clar ce înseamnă revista losif Vulcan. Cu drag şi consideraţie.“ Ben Todica : „losif Vulcan“ e o revistă literară realizată de poetul loan Miclău, în care scriitori, poeţi, jurnalişti, specialişti, cititori, îşi publică lucrările. Abonamentul anual costă 20 de dolari. Acesta e salariul pe o oră de muncă în Australia. Scriitorul loan Miclău, este şi fondatorul, proprietarul, Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, N.S.W, Australia, de unde cititorii români împrumută cărţi prin poştă. Deci este un om pasionat şi dedicat culturii neamului. !“ ==================== Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W ___________________________ ___________________________ Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia ____________________________
Decembrie 2017
L M M M V S D
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

RSS Revista IOSIF VULCAN – Australia

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: