Am venit pe lume neinvitată. M-a trimis Dumnezeu pe data de 2 octombrie 1942, la părinţii de omenie cu numele: Florica şi Ştefan Leu. Locul: comuna Mârşani, judeţul Dolj mi l-am ales singură, fiindcă prea mi-a fost drag!

Copilăria mi-a fost ocrotită de dragostea părintească, mai ales de dragostea mamei şi a bunicului meu (bâtu) Mitru Leu, un om de toată isprava, cu respect faţă de semeni, dar şi respectat la rândul lui. Sunt cea de a treia fiică dintre cele patru fete ale Floricăi şi ale lui Ştefan, cel care a trăit cu nemulţumire în suflet, fiindcă nu a avut măcar un băiat, ca să-i poarte numele mai departe.

Cursurile primare le-am absolvit în comuna natală – Mârşani – la Şc. nr. 2, iar cele gimnaziale la Şc. nr. 1. Am absolvit cursurile Şcolii Tehnice Agricole şi  Liceul Teoretic «N. Bălcescu» din Craiova.

Numele de Stuparu l-am dobândit în urma căsătoriei cu Nicolae Stuparu originar din Turnu-Măgurele, căsătorie din care a rezultat fiinţa dragă “Simona”.

Cultul pentru familie şi dragostea pătimaşă faţă de locurile natale, m-au îndemnat adesea să le aşez în veşnicie, şi am găsit de cuviinţă că scriind despre ele ar fi cel mai bine.

Astfel am scris romanul-trilogie intitulat “Oameni de Nisip” editura Amurg sentimental 2006, pe care l-am lansat la Muzeul Literaturii Române.

Însă, romanul meu de debut a fost “Clipa de Lumină” – editura Miracol 2001. În anul 2007 am publicat un volum de proză scurtă, intitulat “Grădina care s-a suit la Cer” – editura Florile Dalbe.

Am publicat proză şi poezie în antologii ca: “În pas cu orologiul”, “Printre sfinte tăceri”, “Vioara din inima pădurii”, “Trepte de lumină”, ”Proprietarii de visuri”, ”Gânduri înstelate”, ”Zenit aniversar”, “Auroră în amurg”, ”Viaţa ca un sonet”, ”Parfum de liliac”, “Întotdeauna cu noi” etc.

Sunt colaborator al revistelor literare “Paradox”, “Amurg sentimental”, “Revista de poezie şi proză a Societăţii Scriitorilor Români”. Am publicat poezie, proză, eseu, cronică literară, catrene, în reviste şi ziare ca: “Revista Fenomenelor Paranormale şi de Astrologie”, “Agero” (Stuttgart), “La Tazlău”, “Arcada”, “Biblioteca Sentimentelor literare”, “Viaţa Satului”, “Tricolorul”, “Raţiunea” (Craiova), “Oglinda Literară”,  “Argeşul”,  “Monitorul Cultural”,  “Ecoul”,  “Revista Iosif Vulcan” (Australia),  “Lumea Satului” etc.

Sunt membră a cenaclurilor literare: Perpessicius, Amurg sentimental, Ioan Tecşa, Vasile Cârlova, Mircea Eliade, Ion Creangă.

Sunt membră a Societăţii Scriitorilor Români. 

IOANA STUPARU

______________

VATRA  FOCULUI 

Dacă vatra focului ar putea să vorbească, ai fi uimit de câte ştie! Este locul care cunoaşte cel mai bine viaţa tuturor generaţiilor de oameni ce au trăit într-o bătătură.

La vatră, în jurul focului, ne adunam în zilele ploioase de vară sau în zilele de primăvară, când nu ne mai convenea să facem focul în sobă pentru că ne săturaserăm de atâta iarnă sau în zilele de toamnă când încă nu voiam să facem focul în sobă, dorind să întârziem cât mai mult sosirea iernii.

La vatră se fac colacii pentru pomeni sau pentru a fi împărţiţi în zilele de sărbători.

La vatră se fierbe grâul pentru colivă.

Tot la vatra focului, de jos şi până la coardă, se măsoară feştilele făcute din cânepă toarsă şi răsucită slab, trecute apoi prin ceară curată, ca să fie aprinse în biserică de Sfintele Paşte în Noaptea Sfintei Învieri, pentru cei care în ceasul morţii n-au apucat lumina lumânării. 

Vatra focului ştie numele şi zilele de naştere ale celor care trăiesc şi au trăit în acea bătătură, ştie când li s-au făcut ursitorile, ştie când li s-au făcut botezurile, ştie când li s-au făcut nunţile, ştie cine şi când a plecat în altă lume, ştie Crăciunul, ştie Paştele, ştie toate sărbătorile, ştie obiceiurile, ştie tot ce se petrece în fiecare zi, ştie cât eşti de bogat, ştie cât eşti de sărac.

Câte glume ştie vatra! Câte basme şi poveşti ştie vatra! Câte cântece ştie vatra! Câte bocete ştie vatra! Câte blesteme ştie vatra!

 Doamne, câte mai ştie vatra focului! 

Câte i-o fi povestit mama, când stătea în genunchi şi se căznea să aprindă focul! O găseam murmurând singură lângă foc. Vetrei putea să-i spună toate gândurile, toate necazurile, toate planurile, toate secretele. Vatra nu le spunea nimănui. Ea nu ştia să fie trădătoare.

Săraca vatră! Ea era viaţa noastră. Acolo făceam în fiecare zi mâncarea fără de care nu puteam trăi.

Seara, după ce strângeam masa, mai zăboveam un pic lângă focul din vatră, ca să facem jar şi să-l învelim cu cenuşă. Astfel, aveam dimineaţa rost de foc în vatră şi nu eram nevoiţi să plecăm pe mahala ca să împrumutăm nişte foc. Jarul învelit cu cenuşă ţinea până dimineaţa.

În cunie, la vatra focului, am stat de multe ori de vorbă cu mama şi mi-am golit sufletul de griji, de necazuri, de doruri. În alt loc n-aş fi fost în stare să vorbesc despre tainele mele.

Doamne, câte taine ştie vatra focului!  

______________

RISIPITORUL DE FRUMUSEŢI – EDITURA PRINTEURO, 2007, PLOIEŞTI, AUTOARE  ELIS RÂPEANU 

Nu mă lasă inima să nu spun măcar câteva vorbe despre această carte, în care Doamna Elis Râpeanu şi-a ales ca temă “Tudor Gheorghe” – Risipitorul de frumuseţi. Risipitor de frumuseţi prin glasu-i inconfundabil, risipitor de frumuseţi prin cuvânt.

Mă voi referi la câteva aspecte pe care Doamna Elis Râpeanu le-a scos în evidenţă şi anume că Tudor Gheorghe a răsărit pe lume cu sentimentul valorilor neamului românesc, indiferent dacă acestea se află la sat sau la oraş, indiferent dacă acestea se află în Oltenia – respectiv în Podari, comuna de baştină a Risipitorului de frumuseţi sau în oricare colţ al României.

El cântă cu aceeaşi trăire şi cu acelaşi meşteşug, fie că sunt cuvinte simple aflate de la ţăranul care îşi spune bucuria sau păsul, fie că sunt versuri meşteşugite ale poeţilor de frunte ca: Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Radu Gyr, Macedonski, Bacovia şi mulţi alţii.

În mod special vreau să mă refer la felul în care, în această carte, Doamna Elis Râpeanu – la rândul domniei sale o îndrăgostită de muzică şi cuvânt – a tratat cu multă sensibilitate, cu recunuştinţă, parcă, modul în care Tudor Gheorghe transmite prin cântec fiorul DORULUI – DOR, fie că este vorba de dorul de părinţi, dorul de fraţi, dorul de casa părintească, de locurile natale, de firul de iarbă, dorul de anii tinereţii, dorul de DOR.

De mulţi ani, mai exact de când am luat cunoştinţă despre fenomenul Tudor Gheorghe, am considerat că ne asemănăm, măcar prin faptul că amândoi suntem de naţie oltenească, din Sudul Olteniei, domnia sa din Podari, iar eu din comuna Mârşani.

Înţeleg foarte bine ce înseamnă când spune în cântec: “Cin’ se ia cu mine bine, Îi dau haina de pe mine”.

Îi înţeleg, mai ales, flacăra mare a dorului când strigă: “Muică, sântem neam de piatră, Când e vorba despre vatră”.

Despre vatra aceasta am scris şi eu, pe de o parte să dau veste-n lume că existăm, iar pe de altă parte să-mi stâmpăr dorul care-mi dogoare-n piept şi care mă îndeamnă să mă întreb:

“De unde acest DOR ce-i arde pe români?

E Viitură Sfântă rămasă din străbuni?

E Taină pomostită în funduri de fântâni?” (Ioana Stuparu) 

Material prezentat la lansrea de carte “Risipitorul de frumuseţi”, autoare Elis Râpeanu, la Centrul Cultural al M.I.R.A., Sala “Marin Preda”, 20 03 2008.

IOANA STUPARU

______________

DORUL- DOR
Dorul meu rămas în sat,

Dorul tău rămas în ţară,

Cine le-o fi alintat

De cu zori sau de cu seară,

Când de DOR au lăcrimat? 

Dorul meu săltând în joc,

Dorul tău săltând în cântec,

Le-a cuprins peste mijloc

Taina unui vechi descântec

Cu miros de Busuioc.
IOANA  STUPARU

 


Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

" Revista de arta si cultura IOSIF VULCAN " este fondata de scriitorul IOAN MICLAU , din Australia , si apare in editia "pe hartie " avand ca editor BIBLIOTECA " MIHAI EMINESCU" din Cringilla , Australia . Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Biblioteca " Mihai Eminescu" ,Cringilla, Australia, si ARP- ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU , Bucuresti -Romania . **** Director : IOAN MICLAU

========================== REDACTIA - contacte aici >>>>> _____________________________ _____________________________

IMAGINE DIN BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU“, CRINGILLA, AUSTRALIA

EDITORIAL de IOAN MICLĂU

ADEVARUL STRALUCESTE CA AURUL ====================== Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu ! Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.>>continuare>> ======================= VINA DE A FI POET "Numai pomul dezradacinat stie gustul pamantului de acasa; numai omul dus peste mari si tari stie cat de grea este povara dorului de Tara; numai poetul arde ca o torta, in fiecare zi, in fiecare noapte. Nu stiu daca I.Miclau si-a luat tarana din gradina casei parintesti, ca sa-si inveleasca trupul cu ea cand o fi sa fie. Sunt sigur, insa, ca a luat cu sine atatea amintiri, cat sa-i ajunga pentru o vesnicie. Isi inveseleste sufletul cu ele, cand il patrunde frigul strainatatii; isi oblojeste ranile ce i le fac sagetile singuratatii; isi sterge lacrimile dorului, isi doineste neimplinirile si putinele bucurii ale vietii. Si toate astea le rabda cu stoicism, stiind ca astfel isi ispaseste vina de a fi POET." (Pr. Prof.Dr. Al. Stanciulescu-Barda) ____________________________ UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI Todica - Poetul IOAN MICLAU - carti, pasari si vazduhul -ep1 ============================ Todica - Poetul IOAN MICLAU - Carti...- versiune ptr.TV -ep2 ============================

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

_______________________________

TEME, RUBRICI ŞI AUTORI

15 Februarie 2007: DE ASTĂZI, REVISTA „IOSIF VULCAN“ APARE ON-LINE ŞI VA FI CITITĂ ÎN TOATĂ LUMEA!

De la Biblioteca Romaneasca "MIHAI EMINESCU" Wollongong, N.S.W Incepand cu luna februarie,2007, cititorii Revistei de Arta si Cultura "IOSIF VULCAN" vor putea ceti revista pe internet-on-line, gratuit. Revista apare prin voluntariat, devenind astfel accesibila cititorilor romani de pretutindeni in lume. Se alatura prin conceptie si servicii "SPIRITULUI ROMANESC" revista romanilor din AUSTRALIA, revistei "ANTIPOZI", precum si buchetului de Publicatii on-line, (25 la numar) ale ASOCIATIEI ROMANE PENTRU PATRIMONIU- ROMANIA. Revista "IOSIF VULCAN" poate fi accesata la adresa: www.revistaiosifvulcan.vordpress.com Numai cu cativa ani in urma era de neinchipuit o asemenea posibilitate de extensie a culturii si expresiei romanesti, dar iata ca astazi este posibil. Doamne ajuta ! Lucrarile dumneavoastra pot fi primite la adresa de e-mail:ioan@internode.on.net Scriitor : Ioan MICLAU

DUPĂ ZECE ANI…

…AM LEGAT PRIN ACEASTĂ REVISTĂ, O CALE ÎNSPRE INFINITUL LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNILOR DIN LUME!… Considerându-mă întrutotul aparţinător comunităţii româneşti din Australia, continuându-mi chemările mele înspre artele frumoase, române şi universale, voi continua a fi în serviciul acestora, a cărţii româneşti prin modesta biblioteca „Minai Eminescu”, şi prin cărţile ce aşteaptă în minte-mi, ieşirea în lume! Din motive de vârstă şi sănătate, însă dornic de a scrie ceea ce mai am viu în cutiuţa imaginaţiei mele şi a nu le duce cu mine în mormânt, mă sfătuie gândul, aud un îndemn interior: lasă calea tinerei generaţii ce vine, a duce mai departe gazetariile şi revistele literare, după orientările şi visele lor de continuitate şi existenţialitate a acestei frumoase naţii române!”

De un deceniu am editat această Revistă de Artă şi Cultură „IOSIF VULCAN”, adică 10 ani, şlefuind-o şi îngrijind-o spre a duce cititorilor cele mai curate, sfinte sentimente, de iubire a tot ceea ce este frumos şi uman. Să nu uităm Limba, cântecul, dansul, credinţa, simbolurile acestui neam din care ne tragem, al Românilor.

Mulţumesc tuturor celor ce m-au susţinut, fie prin sfat şi contribuţii, fie prin critici sau derâderi, căci recunoşteam prin ştiinţa mea luminată de Dumnezeu, a iubii fiinţa omenească aşa cum a creat-o pe fiecare în parte!

Deci cu mândrie şi speranţe în tinerimea noastră română dornică de viaţă şi viitor, las drum viselor lor, nu fac ruptură ci am legat prin această revistă o cale înspre infinitul Literaturii şi Culturii Neamului Românesc!

IOAN MICLAU din GEPIU, AUSTRALIA – 31 Decembrie 2006 / 1 Ianuarie 2007 (Cu lacrimi – IM)

=====================

AGENDA PRIMILOR PAŞI!

============================ ________________________ Biblioteca "MIHAI EMINESCU" -2006 13 McGovern Street, Cringila, N.S.W, 2502 - AUSTRALIA ________________________ Biblioteca " Mihai Eminescu " a fost declarata constituita la data de 25 Septembrie , 1996 , cu programul de deschidere si servire a cititorilor incepand cu dimineata zilei de 26 , ceea ce corespundea festiv si cu istoricul eveniment (mai putin cunoscut ) , Septembrie 1851 , cand Emigratia romana adera la Comitetul european de la Londra, reprezentantul ei fiind D .Bratianu. Deci, idee a unei unitati a emigratiei romane are radacini istorice. Biblioteca este o investitie privata a familiei Ioan si Florica MICLAU dar este de serviciu public pentru comunitatea romaneasca , pentru imprumut de carti cititorilor romani, cu deplina gratuitate pentru servicii. Inceputul a fost modest, si numai din drag comunitar, pentru etnia romana mai putin numeroasa in zona la acel timp, care sa poata gasi undeva o carte romaneasca, pentru citit. Treptat biblioteca s - a imbogatit prin noi carti cumparate de familia Miclau. Pastram pe agenda istoricului bibliotecii si ajutorul dat de familiile de romani din Australia care au donat carti, precum si precum si pe cele primite din partea unor vizitatori romani prin intermediul Ambasadei Romane din Canberra. Biblioteci judetene din Romania, respectiv, Oradea-Bihor, Cluj-Napoca, chiar de la Arhivele nationale ale Romaniei, carti de mare valoare cum sunt: "Romania . Evolutie in Timp si Spatiu" , "Romania in Documente si Album" La timpul respectiv am multumit tuturor celor ce ne-au intins o mana de ajutor cu o carte romaneasca, si le multumim si azi, in al 12-lea an de existenta. Aprecierile cititorilor au fost intotdeauna publicate in filele Revistei "Iosif Vulcan", aparuta si aceasta in anii 1997, ca o necesitate si tocmai pe fondalul acestei biblioteci. Viitorul bibliotecii acesteea, nu poate fi decat frumos, deoarece odata existenta, aceasta eventual isi poate schimba adresa dar nu serviciile. Co-proprietar de perspectiva in timp deci, speram a fi tocmai fiica noastra Tincuta Miclau, actualmente studiind pentru a doua Diploma universitara aici in Australia, avand deja versuri publicate, deci o tanara speranta prin care biblioteca va supravietii negresit. Bibliotecar Ioan MICLAU AUSTRALIA

„NESTORUL PRESEI ROMANESTI ”

Se împlineste in acest an 2007 un secol de la trecerea în eternitate a lui Iosif Vulcan, om de cultură de o importanţă deosebită pentru epoca sa, „Nestorul presei româneşti”, cum avea să fie numit de un exeget. Manifestările dedicate acestuia, consacrate evenimentului şi organizate în judeţul Bihor, au fost multiple şi cuprinzătoare pentru întreaga activitate a acestui om de cultură. >prof.>Iosif Popa >>

===================== ________________________

IDEI , INITIATIVE SI CHIPURI DE LA ROMANII- AUSTRALIENI

===================== O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii. Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc. ___________________________ ___________________________ Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU >>> continuare>>> ==================== SCRIITORI DE LA ANTIPOZI ==================== Despre scriitor si cineast -aici>>>> ==================== Despre scriitoare si eseista -aici >>>>>> ==================== ADEVĂRATE, REALE PUNŢI DE LEGĂTURĂ, ÎNTRE ROMÂNI! Cornelia .T. Chifu: Spune-mi mai clar ce înseamnă revista losif Vulcan. Cu drag şi consideraţie.“ Ben Todica : „losif Vulcan“ e o revistă literară realizată de poetul loan Miclău, în care scriitori, poeţi, jurnalişti, specialişti, cititori, îşi publică lucrările. Abonamentul anual costă 20 de dolari. Acesta e salariul pe o oră de muncă în Australia. Scriitorul loan Miclău, este şi fondatorul, proprietarul, Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, N.S.W, Australia, de unde cititorii români împrumută cărţi prin poştă. Deci este un om pasionat şi dedicat culturii neamului. !“ ==================== Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W ___________________________ ___________________________ Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia ____________________________
August 2017
L M M M V S D
« Noi    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

RSS Revista IOSIF VULCAN – Australia

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: