SARMISE  SI  GETUZA ( Nunta Soarelui)

 

„Vremuri mari, zile de aur, regi si crai fara de numar,

Printi ai neamurilor Trace, adunati umar la umar –

Despre care Eliade prezentand creanga cea mare,

Numara vre-o doua sute – din Apus pana la Mare !

 

La a Hestiei* gradina, azi, Sarmise* – rege-Soare,

Si-a ales-o pe Getuza*, cea a neamului Get floare,

La „Corona Montium” s-o aduca de mireasa,

Legand astfel daco-getii vesnic de aceeasi casa !

 

Raze daltuite-n aur pe alei incremenite

Deschid calea spre cetatea Daciei prea-aurite,

Stralucirile in toate uneau Dacia cu Cerul,

Usi, ferestre din arginturi, aurit era si fierul ;

 

Vin si hiperboreenii, panonii cu totii Daci, Arudealul

Este Centrul unde s-a nascut Mosneanul,

Getii cei calari napraznici, vin la marea sarbatoare,

Daruind-o pe Getuza mireasa regelui-Soare !

 

Peste ape vin Etruscii zisi   Rasena,  Tirhenina”,

Cu-a lor – cap de leu – insemnul capitalei Castelina,

Iar in fruntea tuturora cu-a lui arme aurite,

Calarea vestitul princip-militar Avile Tite.

 

Vin cu-ntregile familii, femei magic coafate

O aduc si pe Minerva,  pe Tinia-zeitate,

Care-au dat lege sa fie cu a lor barbati egale,

Din senin veni Voltumna insirand stele pe cale ,

 

Legi frumoase Belangine lui Zalmoxe sa inchine;

Vin biesii si bistonii, vin  bisalti, vin frumoasele bitine,

Caci de-aici li se trag neamul, din  Carpati si Euxin,

Desi ei traiesc prin Asii creanga Tracilor o tin !

 

Lucumonii* trecand  „Ruma” mai iuti ca  Fenicienii,

Pun Etruria -n miscare, vin latinii,  padovenii,

Vin cu vechile lor rude ce-au colonizat Madera;

Lumea-i toata-n Orastie,  Zeii vin, se schimba era !”

Insasi Hestia  din Helis tinand mana lui Sarmise,

Zambind  Soarelui Coronei, Zeului Zalmoxe-i zise:

 „Zeu, cu vesti de vesnicie,  eu  la tine fac rugare,

De-azi, Getuza cea din Hemus, cea a neamului get floare,

Invoieste-o  sa dea mana lui  Sarmise – rege-Soare !”

Fiii  Daciei vin  iarasi din  pamanturi departate,

Neamul nostru Tracic, astazi, se stie frate cu frate,

Dupa cantec, dupa limba,  dupa visele lor bune,

Dupa zeii ce-i luase salvatori prin  larga  lume.

„Zeu, asculta tu Mosneanul, pe oierul cel cu fluier  de rachite,

Vezi-i haina, vezi-i blidul,  cantecele-i invechite,

Ca-s din vremea  de-nceputuri, vin cu neamul, cu poporul ;

Le-ai dat voie sa traiasca unde vor, dar ei  Daciei duc dorul !

Iata-i vin la  casa veche, Mare Zee,  au gand s-o reinoiasca ;

Azi ingaduie unirea tinerilor geto-daci, nunta’ndata s-o porneasca !”

 

Asa grai Zeita, – iar Zeul i-a raspuns:

„Rugarea ta cea buna  pe Munte  a ajuns ! Bine-ai venit Getuza !

Cetate noua dau, scriu vremuri glorioase la  Sarmisegetuza !”

 

Ca un nor de bucurie urc sagetile spre soare,

Semn al Getilor razboinici pregatiti de sarbatoare !

Cu camesile lor albe zlobozite pe itari, stranse bine la mijloc,

Zburau pietrele-nstelate cand pornira ei la joc !

 

Dacii cei  amfitrioni mult pe ganduri nu statura,

Se repad  la boloboace dandu-le incepatura,

O armata de paharnici toti cu cornurile-n mana,

Serveau vinul fara apa, ca de-i vin, vin sa ramana!

 

Se-nclinau, serveau, umpleau, avand vin pe saturate,

Vin de cel zeesc ca roua  asezat  din vremi uitate;

La Daci vinu-i  cu legende, cu istorii si cu zei

Care se-ngrijesc de-apururi sa dea roada pentru ei !

 

Dar  la un moment anume, dansul, muzica-nceteaza ;

Un simbolic gest  de rit :  muschii  pun de si-i cresteaza

Cu-n cutit incovoiat, dac si get – sa se-nfrateasca

Sangele-si unesc pe rane si-n virtutea  lor zeeasca !

 

S-au oprit din respiratii principesele etrusce,

Domnitele rutulene, heme, gete, au privirile nauce,

Numai dacele codane  desi  tremur se tin tare,

Maretindu-se ca ele nu-s la prima prezentare !

 

 

Se pornira si la trante, strang opince, strang itari,

Doar de-aici porni Olimpul – luptatorii cei mai tari;

Apoi  alergari cu cai, unde Getii prind cununa,

Etruscii civilizati aruncau  doar flori cu mana !

 

Din nou liniste adanca !  -Vin tinandu-se de maini –

Mirele si cu  Mireasa , noii  Daciei  stapani !

Au incremenit si muntii, pasarile stau mirate,

Doar izvoarele isi murmur doina-n undele curate !

 

La un semn vin fluierasii imbracati in flori  de aur,

In acele  mandre haine  ce-s al  Dacilor tezaur,

Lin din fluiere se-nalta  si pe inimi se asterne,

Ritmul muzicii strabune, melodiile eterne,

 

Ce-s de veacuri cunoscute si de veacuri repetate;

Tara-ntreaga se aduna  pe aleile’ nstelate,

La altarul cel de piatra  unde Zeul se inchina,

Chemand Soarele s-aduca  binefaceri si  lumina !

 

Urca  mirii de-ngenunche  intre Zeu si intre steag,

A lor frunte  o  ridica,  ochii scantee de drag;

Dorul  Daciei strabune azi renaste cu uimire,

Caci  si Cerul vrea prin tineri sa  aduca  fericire !

 

Azi Sarmise si Getuza  dau stravechiului popor,

Noua Sarmisegetuza – simbol, geniu, viitor !

Dau fundatiei Cetatii,  dragoste, unire, dor !

Steaua Daca ce in ceruri poarta scris numele lor !

 

Astfel  Traco-daco-getii,  Mosi ai  neamului Roman,

Din istorii ne desteapta: „Tu, Romane esti stapan !”

Simplitatea ta-i divina – de Parinte ce priveste,

Cum mladita  tinerimii radacina  ta  o creste !”

 

Limba, cantec, dans si haine le primiram mostenire,

Ni-s in sange,  ni-s in port,  le-mplinim fara oprire

Chiar de uneori prin vremuri ratacim a tine minte,

Astea-s taine ce de-apururi de strabuni ne-aduc aminte !

 

„Oare,  Decebal gandit-a sa incline a lui frunte,

Rob  romanilor sa  zaca si-n rusine pe-al lui munte ?

„Nu, mai bine-n  piatra vetrei si cu inima in cer,

Caci viata-n lant de  sluga e ca iarna cea cu ger !

 

E tristetea ce preface ziua alba-n noapte neagra !

„Oare, Decebal dorit-a sa-si dea viata lui intreaga,

Pe averi si pe  tradare ce lungind-o an de an ?

Sa-si tarasca  a lui frunte la piciorul lui  Traian ?

 

„O ! Tu Dacie frumoasa, bea tu sangele meu tare,

Brazi, izvoare cristaline, munte de-aur si de sare,

Inveliti-ma degraba in vesmantul vostru sacru,

Sa nu vad navalitorul cu gand rau, cu suflet acru !”

 

Asadar, Romani de astazi, fii ai Daciei  strabune,

Sa  pastram mosia noastra si al nostru nobil nume,                                             

Pana-n  nesfarsite  veacuri ! – Nunta asta  fie Muza,

Muza  vetrei si-a cetatii de la  Sarmisegetuza !

 

Nu-i usor sa duci pe umeri mostenirea cea strabuna,

Dar nici greu nu-i de ai cuget in gandirea cea mai buna

Cel venit la pragul casei si-umilit ceva iti cere,

Mangae si-i da si paine si o lingura de miere !

Si-o sa aiba marturie, despre tara noastra  toata ,

Ca-i de Dumnezeu din Ceruri de EL insusi masurata !”

IOAN MICLĂU – AUSTRALIA

 

Date:

Sarmise – dacul rege-Soare din Dacia, supranumit „slujitorul Soarelui”.

Getuza – fata geta din M-tii Hemus (Dobrogea)

Helis – Cetatea veche a Daciei, unde domnea Sarmise.(In Nordul Dunarii)

Hestia(Vesta)- Zeita, stapana vetrei pe care se afla cetatea Helis.

Zalmoxe – Zeul suprem al Dacilor

Mosneanul –  dacul liber

Corona Montium – Transilvania

Arudeal – Ardeal

„ruma” – fluviu, rau.

„rutulene” – femei din neamul Rutulilor

„heme” – femei din M-tii Hemus

„bitine” – femei din neamul Bitinilor

Principesele etrusce – egale cu sotii lor, semnul civilizatiei antice.

Tinia – zeul suprem al Etruscilor (vorbea prin tunet si cobora prin fulger)

lucumon – stapanul  absolut al puterii civile, si militare in timp de razboi,

la Etrusci.

Avile Tite -lucumonul suprem.

Minerva – zeita latinilor, si chiar este foarte probabil(G.Dennis), ca numele

dat acestei zeite de catre romani deriva in mod direct din limba etrusca.

Mai era numita si Nortia,  si corespundea zeitei Fortuna a romanilor.

Era reprezentata inarmata, cu scutul pe brat, cateodata inaripata.

Anunțuri

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

" Revista de arta si cultura IOSIF VULCAN " este fondata de scriitorul IOAN MICLAU , din Australia , si apare in editia "pe hartie " avand ca editor BIBLIOTECA " MIHAI EMINESCU" din Cringilla , Australia . Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Biblioteca " Mihai Eminescu" ,Cringilla, Australia, si ARP- ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU , Bucuresti -Romania . **** Director : IOAN MICLAU

========================== REDACTIA - contacte aici >>>>> _____________________________ _____________________________

IMAGINE DIN BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU“, CRINGILLA, AUSTRALIA

EDITORIAL de IOAN MICLĂU

ADEVARUL STRALUCESTE CA AURUL ====================== Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu ! Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.>>continuare>> ======================= VINA DE A FI POET "Numai pomul dezradacinat stie gustul pamantului de acasa; numai omul dus peste mari si tari stie cat de grea este povara dorului de Tara; numai poetul arde ca o torta, in fiecare zi, in fiecare noapte. Nu stiu daca I.Miclau si-a luat tarana din gradina casei parintesti, ca sa-si inveleasca trupul cu ea cand o fi sa fie. Sunt sigur, insa, ca a luat cu sine atatea amintiri, cat sa-i ajunga pentru o vesnicie. Isi inveseleste sufletul cu ele, cand il patrunde frigul strainatatii; isi oblojeste ranile ce i le fac sagetile singuratatii; isi sterge lacrimile dorului, isi doineste neimplinirile si putinele bucurii ale vietii. Si toate astea le rabda cu stoicism, stiind ca astfel isi ispaseste vina de a fi POET." (Pr. Prof.Dr. Al. Stanciulescu-Barda) ____________________________ UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI Todica - Poetul IOAN MICLAU - carti, pasari si vazduhul -ep1 ============================ Todica - Poetul IOAN MICLAU - Carti...- versiune ptr.TV -ep2 ============================

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

_______________________________

TEME, RUBRICI ŞI AUTORI

15 Februarie 2007: DE ASTĂZI, REVISTA „IOSIF VULCAN“ APARE ON-LINE ŞI VA FI CITITĂ ÎN TOATĂ LUMEA!

De la Biblioteca Romaneasca "MIHAI EMINESCU" Wollongong, N.S.W Incepand cu luna februarie,2007, cititorii Revistei de Arta si Cultura "IOSIF VULCAN" vor putea ceti revista pe internet-on-line, gratuit. Revista apare prin voluntariat, devenind astfel accesibila cititorilor romani de pretutindeni in lume. Se alatura prin conceptie si servicii "SPIRITULUI ROMANESC" revista romanilor din AUSTRALIA, revistei "ANTIPOZI", precum si buchetului de Publicatii on-line, (25 la numar) ale ASOCIATIEI ROMANE PENTRU PATRIMONIU- ROMANIA. Revista "IOSIF VULCAN" poate fi accesata la adresa: www.revistaiosifvulcan.vordpress.com Numai cu cativa ani in urma era de neinchipuit o asemenea posibilitate de extensie a culturii si expresiei romanesti, dar iata ca astazi este posibil. Doamne ajuta ! Lucrarile dumneavoastra pot fi primite la adresa de e-mail:ioan@internode.on.net Scriitor : Ioan MICLAU

DUPĂ ZECE ANI…

…AM LEGAT PRIN ACEASTĂ REVISTĂ, O CALE ÎNSPRE INFINITUL LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNILOR DIN LUME!… Considerându-mă întrutotul aparţinător comunităţii româneşti din Australia, continuându-mi chemările mele înspre artele frumoase, române şi universale, voi continua a fi în serviciul acestora, a cărţii româneşti prin modesta biblioteca „Minai Eminescu”, şi prin cărţile ce aşteaptă în minte-mi, ieşirea în lume! Din motive de vârstă şi sănătate, însă dornic de a scrie ceea ce mai am viu în cutiuţa imaginaţiei mele şi a nu le duce cu mine în mormânt, mă sfătuie gândul, aud un îndemn interior: lasă calea tinerei generaţii ce vine, a duce mai departe gazetariile şi revistele literare, după orientările şi visele lor de continuitate şi existenţialitate a acestei frumoase naţii române!”

De un deceniu am editat această Revistă de Artă şi Cultură „IOSIF VULCAN”, adică 10 ani, şlefuind-o şi îngrijind-o spre a duce cititorilor cele mai curate, sfinte sentimente, de iubire a tot ceea ce este frumos şi uman. Să nu uităm Limba, cântecul, dansul, credinţa, simbolurile acestui neam din care ne tragem, al Românilor.

Mulţumesc tuturor celor ce m-au susţinut, fie prin sfat şi contribuţii, fie prin critici sau derâderi, căci recunoşteam prin ştiinţa mea luminată de Dumnezeu, a iubii fiinţa omenească aşa cum a creat-o pe fiecare în parte!

Deci cu mândrie şi speranţe în tinerimea noastră română dornică de viaţă şi viitor, las drum viselor lor, nu fac ruptură ci am legat prin această revistă o cale înspre infinitul Literaturii şi Culturii Neamului Românesc!

IOAN MICLAU din GEPIU, AUSTRALIA – 31 Decembrie 2006 / 1 Ianuarie 2007 (Cu lacrimi – IM)

=====================

AGENDA PRIMILOR PAŞI!

============================ ________________________ Biblioteca "MIHAI EMINESCU" -2006 13 McGovern Street, Cringila, N.S.W, 2502 - AUSTRALIA ________________________ Biblioteca " Mihai Eminescu " a fost declarata constituita la data de 25 Septembrie , 1996 , cu programul de deschidere si servire a cititorilor incepand cu dimineata zilei de 26 , ceea ce corespundea festiv si cu istoricul eveniment (mai putin cunoscut ) , Septembrie 1851 , cand Emigratia romana adera la Comitetul european de la Londra, reprezentantul ei fiind D .Bratianu. Deci, idee a unei unitati a emigratiei romane are radacini istorice. Biblioteca este o investitie privata a familiei Ioan si Florica MICLAU dar este de serviciu public pentru comunitatea romaneasca , pentru imprumut de carti cititorilor romani, cu deplina gratuitate pentru servicii. Inceputul a fost modest, si numai din drag comunitar, pentru etnia romana mai putin numeroasa in zona la acel timp, care sa poata gasi undeva o carte romaneasca, pentru citit. Treptat biblioteca s - a imbogatit prin noi carti cumparate de familia Miclau. Pastram pe agenda istoricului bibliotecii si ajutorul dat de familiile de romani din Australia care au donat carti, precum si precum si pe cele primite din partea unor vizitatori romani prin intermediul Ambasadei Romane din Canberra. Biblioteci judetene din Romania, respectiv, Oradea-Bihor, Cluj-Napoca, chiar de la Arhivele nationale ale Romaniei, carti de mare valoare cum sunt: "Romania . Evolutie in Timp si Spatiu" , "Romania in Documente si Album" La timpul respectiv am multumit tuturor celor ce ne-au intins o mana de ajutor cu o carte romaneasca, si le multumim si azi, in al 12-lea an de existenta. Aprecierile cititorilor au fost intotdeauna publicate in filele Revistei "Iosif Vulcan", aparuta si aceasta in anii 1997, ca o necesitate si tocmai pe fondalul acestei biblioteci. Viitorul bibliotecii acesteea, nu poate fi decat frumos, deoarece odata existenta, aceasta eventual isi poate schimba adresa dar nu serviciile. Co-proprietar de perspectiva in timp deci, speram a fi tocmai fiica noastra Tincuta Miclau, actualmente studiind pentru a doua Diploma universitara aici in Australia, avand deja versuri publicate, deci o tanara speranta prin care biblioteca va supravietii negresit. Bibliotecar Ioan MICLAU AUSTRALIA

„NESTORUL PRESEI ROMANESTI ”

Se împlineste in acest an 2007 un secol de la trecerea în eternitate a lui Iosif Vulcan, om de cultură de o importanţă deosebită pentru epoca sa, „Nestorul presei româneşti”, cum avea să fie numit de un exeget. Manifestările dedicate acestuia, consacrate evenimentului şi organizate în judeţul Bihor, au fost multiple şi cuprinzătoare pentru întreaga activitate a acestui om de cultură. >prof.>Iosif Popa >>

===================== ________________________

IDEI , INITIATIVE SI CHIPURI DE LA ROMANII- AUSTRALIENI

===================== O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii. Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc. ___________________________ ___________________________ Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU >>> continuare>>> ==================== SCRIITORI DE LA ANTIPOZI ==================== Despre scriitor si cineast -aici>>>> ==================== Despre scriitoare si eseista -aici >>>>>> ==================== ADEVĂRATE, REALE PUNŢI DE LEGĂTURĂ, ÎNTRE ROMÂNI! Cornelia .T. Chifu: Spune-mi mai clar ce înseamnă revista losif Vulcan. Cu drag şi consideraţie.“ Ben Todica : „losif Vulcan“ e o revistă literară realizată de poetul loan Miclău, în care scriitori, poeţi, jurnalişti, specialişti, cititori, îşi publică lucrările. Abonamentul anual costă 20 de dolari. Acesta e salariul pe o oră de muncă în Australia. Scriitorul loan Miclău, este şi fondatorul, proprietarul, Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, N.S.W, Australia, de unde cititorii români împrumută cărţi prin poştă. Deci este un om pasionat şi dedicat culturii neamului. !“ ==================== Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W ___________________________ ___________________________ Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia ____________________________
Octombrie 2017
L M M M V S D
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

RSS Revista IOSIF VULCAN – Australia

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: