Peste cateva zile scribul Vebew avea sa ajunga din nou la portile Cetatii ON si al Universitatii unde il asteptau discipolii sai. Dar dupa cum se stie de cand lumea, niciodata studentii nu se prea necajeau daca dascalul ar lipsi o zi sau doua, ba inca par a se simti usurati, prinzand un moment de libertate, ca sa nu ii zicem lenevire.

Scribul Metchopos avea sa tina linia Sudului, iar inca peste un numar bun de zile, respectand sfaturile prietenului sau, ajunse cu bine la cetatea Teba Favorizat dupa cum stim, de marile festivitati ale Tebei, nu i-a fost deloc greu sa patrunda in Cetate. El se alatura unui grup de cheflii asteptand momentul potrivit pentru a se prezenta  imparatesei Hatshepsut. Intre timp sa-l urmarim pe scribul Vebew. Batranul scrib ajuns la Universitatea din ON. Nu se intamplase demult ca el sa intarzie, dar si atunci cand se intampla, nu mai mult de ‘sfertul academic’. Obosit de nesomn si hurducaturile camilei, el totusi nu se retrage spre odihna binemeritata, ci doreste sa-si intalneasca discipolii. Complexul universitar isi avea cladirile grupate intr-un sistem concentric, apoi, alei lungi si ingrijite plecau intocmai razelor de soare, in toate directiile, dinspre centru spre exterior. Intreaga arhitectura era o copie a zeului-Ra. La intrarea centrala, ancorate sus fluturau steagurile albastre si rosii.  Pe ambele parti ale aleii se insirau statuile Panteonului cosmogonic egiptean. Figurile lor erau severe, amenintatoare chiar. Zeul-Crocodil, zeul-Musca, zeul-Lacusta, erau de-adreptul amenintatori. Zeul-Broasca, zeul-Lup, erau  respectati. Dar cel mai respectat era zeul-Soim, fiind de fapt inaltat deasupra arcadei de la intrare. Arcada zidita numai din marmora alba sustinea deci pe cel ce era considerat stramosul egipteanului – soimul. Alei/raze facute din marmora de Nubia, lucios slefuite, duceau inspre templele de studii. Inconjuate cu flori multicolore se ridicau zvelte obeliscuri, statuile sfincsilor sculptati din granite de diferite coloratii naturale.  Irigatiile erau suspendate in aer purtand apa limpede in toate directiile. Dar, minunea ce avea sa pastreze curiozitatea tuturor civilizatiilor o constituia ‘Izvorul Sfant”. Acesta era asezat in centrul curtii universitare. Se zicea ca insasi zeita Isis, cand a adunat oasele sotului ei Osiris, ce erau imprastiate pe camp, cu apa acestui izvor la readus la viata. Tot legenda spune ca imediat dupa inviere, Osiris a luat stapanirea zeilor din adancuri, de sub delta Nilului de unde se ingrija sa trimita culturi roditoare campiilor Egiptului. Egiptenii erau atat de convinsi in continuitatea vietii incat, in termenii  lor filosofici acceptau idea vietii nemuritoare. Moartea cu viata se confundau, nefiind sigur cand suntem vii si cand suntem morti. Asemenea zilelor si noptilor. La acest izvor sfant veneau doctorii si magicienii vremii pentru a vindeca bolile nevazute, care de altfel erau de sorginti  sufletesti, spiritual-psihologice. In momentul in care scribul Vebew intra, grupuri de studenti discutau aprins, unii izbucneau in hohote de ras, iar altii furiosi se apucau de gulerele hainelor, probabil pentru asi impune fiecare punctul de vedere in cine stie ce chestiuni. Pe alte alei/raze fete cu mainile inlantuite dupa gatul colegilor de studentie, radeau zgomotos, apoi pe soptite isi spuneau cine stie ce! La aparitia Scribului, o liniste desavarsita acoperi intregul peisaj. La  un singur semn facut cu mana de acesta, tinerimea stia ce trebuia urmat; linistiti si domol se indreptara spre templele de studii, ca de obicei, inghiontindu-se intre ei. Scribul Vebew avea intotdeauna metoda lui  de introducere, metoda pe care studentii o aclamau prin rasetele lor tineresti, dar  si dascalul dorea tocmai aceasta stare de scoatere din somnolenta a discipolilor sai. Ca apoi imediat sa anunte deosebit de grav si hotarat tema invataturii ce urmeaza a fi audiata de ei. Asadar, de aceasta data scribul Vebew gasi potrivit a prezenta o anume

critica  asupra comportarii discipolilor sai, desigur fara a da un nume direct, dar fiind ceva foarte intristator: “Studentul umbla pe strazile orasului mirosind a  bere, mai grav, el este atras de fusta femeilor oamenilor, fara a se gandi ca in acest fel intra sub dominatia intunericului!” Discipolii cei tineri dintr-odata ciulira urechile, intinzandu-si colturie grurii, semnul izbucnirii intr-un ras zgomotos.”Discipolii mei cresc pentru zeul-Path si zeul-Ra in primul rand, apoi pentru zeul Amun, reveni cu asprime Scribul; continuand:“Sa trecem la experiment, si sa pregatim de viata vesnica o mumie, pentru a nu se pierde aceasta stiinta mare asezata in razele zeului-Ra.

Discipolii adusera repede toate cele trebuincioase, inclusiv  un manechin pe seama caruia sa experimenteze lucrarea de mumifiere. Acestea erau studiile vremilor respective si de care inca se minuneaza lumea de azi!”

Nota poetul :

“Se-nsereaza.  Nilul doarme si ies stelele din strunga,

Luna-n mare isi arunca chipul si prin nori le-alunga,

Cine-a deschis piramida si-nauntru a intrat?

Este regele. In haina de-aur ros si pietre scumpe,

El intra sa vad-acolo tot trecutul. – I se rumpe

A lui suflet cand priveste peste-al vremurilor vad”.

(Memento mori – Panorama desertaciunilor- M.Eminescu)

In Cetatea Luxor pregatirile festivitatilor de primire a zeului-Amun, urmau cu aceeasi febrilitate cu care se pregatea si Teba. Zeita-Mut  patrona cea mai frumoasa cetate egipteana. Locuitorii locului erau mandri pana la extrem de situatia lor privilegiata. Forfota era mare, steaguri si

flori curgeau ca un rau pe strazile cetatii.

Nota poetul universal:
”In zidirea cea antica sus in frunte-i turnul maur,

Magul priivea pe ganduri in oglinda lui de aur,

Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun.

El in mic priveste-acolo caile lor tainuite

Si c-un ac el zugraveste cararusile gasite –

A aflat samburul lumii, tot ce-i drept, frumos si bun”.

(Memento mori – Panorama desertaciunilor – M Eminescu)

Zeitatea tebana-Amun se apropia de cetatea Luxor inconjurata si purtata de locuitorii Tebei. In intampinarea lor iesea zeita-Mut, inconjurata si purtata de locuitorii din Luxor, invesmantata in alb parea a fi vie. In fata ei si a multimii formara o fatada minunata oficialitatile cetatii, preotii,

scribii si prezicatorii vremurilor, imbracati cu totii numai in alb cu bratele incarcate de flori. Momentul suprem al festivitatilor  il reprezenta tocmai aceasta asezare impreuna a celor doua zeitati ale panteonului egiptean”.

Luat de pe soclul sau de la Karnak, zeitatea-Amun avea sa stea 24 de zile langa zeita-Mut din Luxor, timp in care sarbatoririle erau fara sfarsit. Din nou se intalneau intre ele  populatiile hamite in ceremonia si  supravegherea zeitatilor lor protectoare. Faraonul Tutmes II si sotia sa Hatshepsut intrara cu tot alaiul multimilor in cetatea Luxor. Ei erau asemenea zeilor pe care ii reprezenta in fiecare an, si cand entuziasmul multimilor se manifesta atat pentru  faraon cat

si pentru zeitatile lor, bineinteles cat si pentru destindere, satisfactie si relaxare publica”. Altele erau insa caile  afacerilor politice dintre  cetatile celor doua Pamanturi egiptene, odata cu aparitia Dinastiei a 18-a  si a unificarii zeitatii Amun-Ra.  Uneori insasi graiul omenesc este folosit ca o forma de ascundere a gandirii celei reale!

Scribul Metchopos se prezinta Fiicei lui Faraon !

Va urma Capitolul IV.

IOAN MICLAU

Anunțuri

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

" Revista de arta si cultura IOSIF VULCAN " este fondata de scriitorul IOAN MICLAU , din Australia , si apare in editia "pe hartie " avand ca editor BIBLIOTECA " MIHAI EMINESCU" din Cringilla , Australia . Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Biblioteca " Mihai Eminescu" ,Cringilla, Australia, si ARP- ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU , Bucuresti -Romania . **** Director : IOAN MICLAU

========================== REDACTIA - contacte aici >>>>> _____________________________ _____________________________

IMAGINE DIN BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU“, CRINGILLA, AUSTRALIA

EDITORIAL de IOAN MICLĂU

ADEVARUL STRALUCESTE CA AURUL ====================== Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu ! Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.>>continuare>> ======================= VINA DE A FI POET "Numai pomul dezradacinat stie gustul pamantului de acasa; numai omul dus peste mari si tari stie cat de grea este povara dorului de Tara; numai poetul arde ca o torta, in fiecare zi, in fiecare noapte. Nu stiu daca I.Miclau si-a luat tarana din gradina casei parintesti, ca sa-si inveleasca trupul cu ea cand o fi sa fie. Sunt sigur, insa, ca a luat cu sine atatea amintiri, cat sa-i ajunga pentru o vesnicie. Isi inveseleste sufletul cu ele, cand il patrunde frigul strainatatii; isi oblojeste ranile ce i le fac sagetile singuratatii; isi sterge lacrimile dorului, isi doineste neimplinirile si putinele bucurii ale vietii. Si toate astea le rabda cu stoicism, stiind ca astfel isi ispaseste vina de a fi POET." (Pr. Prof.Dr. Al. Stanciulescu-Barda) ____________________________ UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI Todica - Poetul IOAN MICLAU - carti, pasari si vazduhul -ep1 ============================ Todica - Poetul IOAN MICLAU - Carti...- versiune ptr.TV -ep2 ============================

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

_______________________________

TEME, RUBRICI ŞI AUTORI

15 Februarie 2007: DE ASTĂZI, REVISTA „IOSIF VULCAN“ APARE ON-LINE ŞI VA FI CITITĂ ÎN TOATĂ LUMEA!

De la Biblioteca Romaneasca "MIHAI EMINESCU" Wollongong, N.S.W Incepand cu luna februarie,2007, cititorii Revistei de Arta si Cultura "IOSIF VULCAN" vor putea ceti revista pe internet-on-line, gratuit. Revista apare prin voluntariat, devenind astfel accesibila cititorilor romani de pretutindeni in lume. Se alatura prin conceptie si servicii "SPIRITULUI ROMANESC" revista romanilor din AUSTRALIA, revistei "ANTIPOZI", precum si buchetului de Publicatii on-line, (25 la numar) ale ASOCIATIEI ROMANE PENTRU PATRIMONIU- ROMANIA. Revista "IOSIF VULCAN" poate fi accesata la adresa: www.revistaiosifvulcan.vordpress.com Numai cu cativa ani in urma era de neinchipuit o asemenea posibilitate de extensie a culturii si expresiei romanesti, dar iata ca astazi este posibil. Doamne ajuta ! Lucrarile dumneavoastra pot fi primite la adresa de e-mail:ioan@internode.on.net Scriitor : Ioan MICLAU

DUPĂ ZECE ANI…

…AM LEGAT PRIN ACEASTĂ REVISTĂ, O CALE ÎNSPRE INFINITUL LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNILOR DIN LUME!… Considerându-mă întrutotul aparţinător comunităţii româneşti din Australia, continuându-mi chemările mele înspre artele frumoase, române şi universale, voi continua a fi în serviciul acestora, a cărţii româneşti prin modesta biblioteca „Minai Eminescu”, şi prin cărţile ce aşteaptă în minte-mi, ieşirea în lume! Din motive de vârstă şi sănătate, însă dornic de a scrie ceea ce mai am viu în cutiuţa imaginaţiei mele şi a nu le duce cu mine în mormânt, mă sfătuie gândul, aud un îndemn interior: lasă calea tinerei generaţii ce vine, a duce mai departe gazetariile şi revistele literare, după orientările şi visele lor de continuitate şi existenţialitate a acestei frumoase naţii române!”

De un deceniu am editat această Revistă de Artă şi Cultură „IOSIF VULCAN”, adică 10 ani, şlefuind-o şi îngrijind-o spre a duce cititorilor cele mai curate, sfinte sentimente, de iubire a tot ceea ce este frumos şi uman. Să nu uităm Limba, cântecul, dansul, credinţa, simbolurile acestui neam din care ne tragem, al Românilor.

Mulţumesc tuturor celor ce m-au susţinut, fie prin sfat şi contribuţii, fie prin critici sau derâderi, căci recunoşteam prin ştiinţa mea luminată de Dumnezeu, a iubii fiinţa omenească aşa cum a creat-o pe fiecare în parte!

Deci cu mândrie şi speranţe în tinerimea noastră română dornică de viaţă şi viitor, las drum viselor lor, nu fac ruptură ci am legat prin această revistă o cale înspre infinitul Literaturii şi Culturii Neamului Românesc!

IOAN MICLAU din GEPIU, AUSTRALIA – 31 Decembrie 2006 / 1 Ianuarie 2007 (Cu lacrimi – IM)

=====================

AGENDA PRIMILOR PAŞI!

============================ ________________________ Biblioteca "MIHAI EMINESCU" -2006 13 McGovern Street, Cringila, N.S.W, 2502 - AUSTRALIA ________________________ Biblioteca " Mihai Eminescu " a fost declarata constituita la data de 25 Septembrie , 1996 , cu programul de deschidere si servire a cititorilor incepand cu dimineata zilei de 26 , ceea ce corespundea festiv si cu istoricul eveniment (mai putin cunoscut ) , Septembrie 1851 , cand Emigratia romana adera la Comitetul european de la Londra, reprezentantul ei fiind D .Bratianu. Deci, idee a unei unitati a emigratiei romane are radacini istorice. Biblioteca este o investitie privata a familiei Ioan si Florica MICLAU dar este de serviciu public pentru comunitatea romaneasca , pentru imprumut de carti cititorilor romani, cu deplina gratuitate pentru servicii. Inceputul a fost modest, si numai din drag comunitar, pentru etnia romana mai putin numeroasa in zona la acel timp, care sa poata gasi undeva o carte romaneasca, pentru citit. Treptat biblioteca s - a imbogatit prin noi carti cumparate de familia Miclau. Pastram pe agenda istoricului bibliotecii si ajutorul dat de familiile de romani din Australia care au donat carti, precum si precum si pe cele primite din partea unor vizitatori romani prin intermediul Ambasadei Romane din Canberra. Biblioteci judetene din Romania, respectiv, Oradea-Bihor, Cluj-Napoca, chiar de la Arhivele nationale ale Romaniei, carti de mare valoare cum sunt: "Romania . Evolutie in Timp si Spatiu" , "Romania in Documente si Album" La timpul respectiv am multumit tuturor celor ce ne-au intins o mana de ajutor cu o carte romaneasca, si le multumim si azi, in al 12-lea an de existenta. Aprecierile cititorilor au fost intotdeauna publicate in filele Revistei "Iosif Vulcan", aparuta si aceasta in anii 1997, ca o necesitate si tocmai pe fondalul acestei biblioteci. Viitorul bibliotecii acesteea, nu poate fi decat frumos, deoarece odata existenta, aceasta eventual isi poate schimba adresa dar nu serviciile. Co-proprietar de perspectiva in timp deci, speram a fi tocmai fiica noastra Tincuta Miclau, actualmente studiind pentru a doua Diploma universitara aici in Australia, avand deja versuri publicate, deci o tanara speranta prin care biblioteca va supravietii negresit. Bibliotecar Ioan MICLAU AUSTRALIA

„NESTORUL PRESEI ROMANESTI ”

Se împlineste in acest an 2007 un secol de la trecerea în eternitate a lui Iosif Vulcan, om de cultură de o importanţă deosebită pentru epoca sa, „Nestorul presei româneşti”, cum avea să fie numit de un exeget. Manifestările dedicate acestuia, consacrate evenimentului şi organizate în judeţul Bihor, au fost multiple şi cuprinzătoare pentru întreaga activitate a acestui om de cultură. >prof.>Iosif Popa >>

===================== ________________________

IDEI , INITIATIVE SI CHIPURI DE LA ROMANII- AUSTRALIENI

===================== O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii. Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc. ___________________________ ___________________________ Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU >>> continuare>>> ==================== SCRIITORI DE LA ANTIPOZI ==================== Despre scriitor si cineast -aici>>>> ==================== Despre scriitoare si eseista -aici >>>>>> ==================== ADEVĂRATE, REALE PUNŢI DE LEGĂTURĂ, ÎNTRE ROMÂNI! Cornelia .T. Chifu: Spune-mi mai clar ce înseamnă revista losif Vulcan. Cu drag şi consideraţie.“ Ben Todica : „losif Vulcan“ e o revistă literară realizată de poetul loan Miclău, în care scriitori, poeţi, jurnalişti, specialişti, cititori, îşi publică lucrările. Abonamentul anual costă 20 de dolari. Acesta e salariul pe o oră de muncă în Australia. Scriitorul loan Miclău, este şi fondatorul, proprietarul, Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, N.S.W, Australia, de unde cititorii români împrumută cărţi prin poştă. Deci este un om pasionat şi dedicat culturii neamului. !“ ==================== Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W ___________________________ ___________________________ Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia ____________________________
Octombrie 2017
L M M M V S D
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

RSS Revista IOSIF VULCAN – Australia

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: