Motto: “Un popor care il are pe Eminescu, nu poate fi sarac!” (Grigore Vieru)

EMINESCU PRINTRE ARDELENI!

Calator, senin la suflet, pasea vessel peste lunci,

Iar zefirul pe-al lui aripi gramadea miresme dulci,

Tei cu flori deschise-n soare puneau farmec lin vietii,

Sfintind inima aleasa din chiar zorii tineretii.

 

Iar din cornul cel carpatic rotunjea a lui priviere,

De la Nistru pan’la Tisa vedea Tara’n pangarire;

In acele vremi de zbucium “Familia” era mare,

Caci l-al lui Vulcan opinii n-avea nimeni cutezare.

 

Muza Crisurilor iarasi, cu-a ei valuri semne dete,

Sa observe Cernautii mandrele-ardelene fete,

Ce s-ar duce de mirese pan’la Siretului maluri,

Pe cand floarea moldovimi spre Ardeal cugeta-n-zaruri!

 

Iar mladita Bucovinei, rasarind pe mandrul deal,

Prinse radacini de dragul romanescului Ardeal,

Slavici cu-a lui siriana limba –l primi ca un frate,

Timisoara si Beiusul, Blajul cel cu scoli inalte!

 

-Te salut dar, mica Roma, Dumnezee-Ti multumesc,

Caci mi-ai dat sa pot eu, astazi, tot Ardealul sa-l privesc!

Padureni cu suba alba, moti, mocani, in harnic iures,

Stapaniti Tarnave, Crisuri, muresenii a lor Mures

 

Eu tot focul din iubire vi-l adun in al meu suflet,

Sa-l ridic in vesnicia veacurilor pe-a lor umblet,

Precum Isus radicat-a toate relele din lume,

Sa le ia-n povara-I aspra, curatind-o cu al Sau nume!”

 (Poezii alese-Vol.I.-2005, Ioan Miclau)

________________

DESCHIZAND POARTA MUNTILOR !

“…Calatori putin incercati, ne gandeam ca pentru a trece muntii trebuie

se deschizi o poarta, dincolo de care cerul va arata altfel, apele vor avea un sunet

deosebit si verdele codrilor se va preschimba intr-alt fel de verde. Stiam ca, in 1866,

Eminescu pasea pentru prima data spre pamantul Ardealului si ne gandeam daca nu

cumva  si el va fi incercat, la inceput, starea asta de tranzitie prelungita, care noua nu

ne dadea pace si se insinua, cu o explicabila nerabdare, in fiintele noastre ce nazuiau a

surprinde acea clipa fabuloasa cand acolo devine aici, adica secunda traversarii unui

hotar ipotetic. Nu, n-am reusit sa auzim mai intai deschizandu-se si apoi inchizandu-se poarta dintre  Bucovina si Ardeal, asa cum nici Eminescu nu va fi reusit s-o descopere. Poarta de piatra a Carpatilor luneca de la sine, imperceptibil, si cheia

deschiderii sale este sentimental ca aici, intre aceste hotare, te afli la tine acasa !”

(Pasii poetului – autori: Gellu Dorian si Emil Iordache, 1989, Ed.Sport-Turism, Bucuresti)

*

_________________

GENIUL LUI MIHAI EMINESCU (LUCEAFAR ETERN)

“Auziti fosnete-n codru, melodiile eterne,

Ale codrului ce-n taina un altar duios asterne?

Auziti clipotul dulce al izvoarelor ce murmur,

Pe cand raza lunei blonde valurelele le tulbur?

 

“Da, simti codru cum invie, vaile-s de canturi pline,

Zarea-I inmuiata-n farmec si-n parfumuri de sulfine,

Iauri si izvoare picur creand marea simfonie,

Pregatind divina scena pentru astrul ce invie!

 

Dintre neguri argintoase Luceafarul se desprinde,

Ca o mare peste codrii el lumina si-o intinde,

De se plec codrii Moldovei pare umbra lui Stefan,

Dar, e Domnul Poeziei si-al lui versuri de alean !

 

“O, priviti cum pe o raza se coboara spre izvor,

Rosu si etern Luceafar, Eminescu-n chip de dor,

Coamele-I pe umar scapar, se desfir sa-l inveleasca,

Pe cand geniu-I se coboara in izvor sa se priveasca!

 

Vuiet lung purtat pe maguri duc ecourilor vesti,

Trezind muntii ce-mpresoara un satul – la Ipotesti.

Apoi spre Ardeal dau semne sa-l anunte pe Vulcan,

Ce domneste-n Duh pe Crisuri si in sangele-ardelean !

 

Crisul valurile-si umfla reflectand oglinzi albastre,

Zugravind blandul Luceafar, semnul Poeziei noastre;

Pe al Crisului mal verde cerul pune-un monument,

Putna-n clopotul de-arama il vesteste-ntr-un moment;

 

Iar Suceava se trezeste l-al ecoului chemare,

Presimtind marimea clipei ce strafulgera prin zare,

Luna dupa brazi si-arata chipu-I drag ca de Fecioara,

Stelele se-nsir aceleasi ca-n vremi de-odinioara;

 

Vaile-si revarsa ceata si-o intind peste campie,

Pregatind-o pentru geniu, covor de argintarie;

Coborand se-ndreapta molcom spre stiutul izvor tainic,

Imbracat asa in raze parea-al lumii rege falnic!

In sfarsit, Codrul sopteste cu-a lui vesnica marire:

“Ramuri dragi, izvoare, pasari intonati cantaruri dulci,

Caci altar de ruga este tot cuprinsul astei lunci;

In uniri izvoare susur cu-a lor glas chemand simbolic,

Mierlele pornind cantatul suna grav si melancolic

(Publicata in Revista”Iosif Vulcan”, Ioan Miclau-Australia)

“…Printre prmii sprijinitori de a se infiinta un teatru national si dincoace de Carpati, a fost Eminescu

___________________ 

-In 1899, la 10 ani de la moartea lui Eminescu, redactorul Familiei adduce un omagiu frumos memoriei lui Eminescu. Publica si de data aceasta un numar memorial. Daca la moartea poetului, 1889, a publicat primele incercari ale lui Eminescu din anii 1866-1869, acum publica cateva din cele mai frumoase poezii pe care le-a scris intre anii 1883-84 si care, atunci, au vazut lumina tiparului in Familia. In acest numar, Caragiale, fiind si el collaborator al Familiei, publica o schita despre momentul in care l-a cunoscut pe Eminescu, demna de acest numar festiv; se termina cu propozita urmatoare:  “Generatii intregi vor sa suie cu pompa dealul care duce la Serban-voda, dupa ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme si o bucata din care sa scoti un alt Eminescu nu se va mai gasi poate”. Tot in acest numar, printer altele, Vulcan publica iarasi articolul lui Eminescu, Repertoriul nostru teatral, “spre a-l putea citi si generatia actuala”, pentru ca, unul dintre primi sprijinitori ai propunerii d-a se infiinta un teatru national si dincoace de Carpati, a fost Eminescu”. (Iosif Vulcan si revista Familia – autor: Gheorghe Petrusan, Szeged,1992, pag.95)

_____________________

FESTIVALUL  EMINESCU  DE  LA  ORADEA – la  70 de ani de la debut –  

In 1936, dup ace terminase de citit “admirabila trilogie a prodigiosului romancier Cezar Petrescu, Luceafarul, Nirvana si Carmen Saeculare, asa dupa cum marturiseste redactorul celei de a doua serii a “Familiei” oradene, G.M. Samarineanu, are revelatia posibilitatii unei noi intalniri cu Eminescu; o sarbatoare care sa marcheze cei 70 de ani scursi de la debutul poetului in paginile “Familiei” lui Iosif Vulcan. Intamplarea a facut insa ca demersurile si aprobarile pentru organizarea intalnirii de la Oradea sa se prelungeasca neasteptat de mult, astfel ca reuniunea proiectata n-a putut avea loc decat la 28 februarie 1937, adica la  o intarziere  de un an.(…)

“…Rezultatul a fost publicarea in presa a unui Manifest catre tineretul roman din Oradea, prin care acesta era chemat sa se alature cu mic cu mare la cei care vor fi de fata spre a-si “inalta cugetul spre ce e frumos si mare, cand venim sa ne impartasim din maretia geniului, din frumusetea pura a artei”. Manifestul era semnat de Grupul “Familia” si a fost publicat in mai toate ziarele si revistele locale. Apoi, mai ales prin “Noua Gazeta de Vest”, initiatorii Festivalului au stat mereu de vorba cu publicul cititor, oferind aproape numar de numar noi detalii despre marea sarbatoare, cum ar fi cele cu titlurile Festivalul eminescian (nr.228/1937), Un mare eveniment eminescian (nr.246/1937), Mihai Eminescu la granita de Vest, (nr.262/ 1937), tinandu-se mereu treaza atentia opiniei publice locale, deoarece, asa cum se sublinia intr-un material, “Festivalul literar de la 28 februarie 1937 va constitui cel mai inaltator eveniment literar in era romaneasca la aceste fruntarii”. (…)Cuvantul de binevenire a lui M.G.Samarineanu, intitulat Bine ati venit! (nr.262/ 1937), care se incheia cu cuvintele: Etern e rostul care a fost dat romanimei pe pamantul care el l-a muncit, stropindu-l cu sudoarea de sange in partile care-l cuprind. Si geniul lui Eminescu etern va calauzi aci, caci radacina lui a prins prima data in intelegerea lui Iosif Vulcan”. In akelas numar, un alt autor sublinia rolul lui Eminescu in stabilirea doctrinei “nationalismului adevarat”, in timp ce pe  plan poetic, el atinge “cele mai inalte si mai desavarsite forme de expresie”. Despre modul in care s-a desfasurat festivalul gasim in acelasi ziar o dare de seama amanuntita aparuta sub titlul Un moment grandios la Oradea: comemorarea lui Eminescu, urmata de articolele Eminescu calauzitor al tineretului de V.Iulian si Presa maghiara si festivalul Eminescu, inregistrand ecouri favorabile si aprecieri dintre cele mai elogioase in presa de limba maghiara, care a salutat cu caldura nedisimulata evenimentul.

Modul in care s-a desfasurat Festivalul Eminescu de la Oradea ne apare present si in revista “Familia” , care va inchina un intreg numar evenimentului. Numarul acesta, avand pe coperta  chipul lui Eminescu in viziunea sculptorului Oscar Han, este unul dintre cele mai reusite numere pe care viata literara romaneasca le-a inchinat marelui poet”. (Fragmente din articolul “Festivalul Eminescu de la Oradea –la 70 de ani de la debut -, autor Mircea POPA, si publicat in revista “Familia Romana”-Oradea, Martie 2000, editor: C-tin Malinas)

_________________

MIHAI  EMINESCU: CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,

Tara mea de glorii, tara mea de dor ?

Bratele nervoase, arma de tarie,

La trecutu-ti mare, mare viitor !

Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,

Daca fii-ti mandri aste le nutresc;

Caci ramane stanca, desi moare valul,

Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

 

Vis de razbunare negru ca mormantul,

Spada ta de sange dusman fumegand,

Si deasupra idrei fluture ca vantul

Visul tau de glorii falnic triumfand,

Spuna lumii large  steaguri tricoloare,

Spun ace-i poporul mare, romanesc,

Cand s-aprinde sacru candida-i vilvoare,

Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

 

Ingerul iubirii, ingerul de pace,

Pe altarul Vestei tainic surizind,

Ce pe Marte-n glorii sa orbeasca-l face,

Cand cu lampa-I zboara lumea luminand,

El pe sanu-ti vergin inca sa coboare,

Guste fericirea raiului ceresc,

Tui l strange-n brate, tu ii fa altarre,

Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

 

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,

Tanara mireasa, mama cu amor !

Fiii tai traiasca numai in fratie,

Ca a noptii stele, ca a zilei zori,

Viata in vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tarie, suflet romanesc,

Vis de vitejie, fala si mandrie,

Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

(1867, 2/14 aprilie)

(Poezii –M.Eminescu, Editura Eminescu,1984

Prefata de Zoe Dumitrescu-Busulenga,

Tabel chronologic de Ion Cretu)

Bibliotecar, Scriitor: IOAN MICLAU – AUSTRALIA, 2008


Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

" Revista de arta si cultura IOSIF VULCAN " este fondata de scriitorul IOAN MICLAU , din Australia , si apare in editia "pe hartie " avand ca editor BIBLIOTECA " MIHAI EMINESCU" din Cringilla , Australia . Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Biblioteca " Mihai Eminescu" ,Cringilla, Australia, si ARP- ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU , Bucuresti -Romania . **** Director : IOAN MICLAU

========================== REDACTIA - contacte aici >>>>> _____________________________ _____________________________

IMAGINE DIN BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU“, CRINGILLA, AUSTRALIA

EDITORIAL de IOAN MICLĂU

ADEVARUL STRALUCESTE CA AURUL ====================== Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu ! Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.>>continuare>> ======================= VINA DE A FI POET "Numai pomul dezradacinat stie gustul pamantului de acasa; numai omul dus peste mari si tari stie cat de grea este povara dorului de Tara; numai poetul arde ca o torta, in fiecare zi, in fiecare noapte. Nu stiu daca I.Miclau si-a luat tarana din gradina casei parintesti, ca sa-si inveleasca trupul cu ea cand o fi sa fie. Sunt sigur, insa, ca a luat cu sine atatea amintiri, cat sa-i ajunga pentru o vesnicie. Isi inveseleste sufletul cu ele, cand il patrunde frigul strainatatii; isi oblojeste ranile ce i le fac sagetile singuratatii; isi sterge lacrimile dorului, isi doineste neimplinirile si putinele bucurii ale vietii. Si toate astea le rabda cu stoicism, stiind ca astfel isi ispaseste vina de a fi POET." (Pr. Prof.Dr. Al. Stanciulescu-Barda) ____________________________ UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI Todica - Poetul IOAN MICLAU - carti, pasari si vazduhul -ep1 ============================ Todica - Poetul IOAN MICLAU - Carti...- versiune ptr.TV -ep2 ============================

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

_______________________________

TEME, RUBRICI ŞI AUTORI

15 Februarie 2007: DE ASTĂZI, REVISTA „IOSIF VULCAN“ APARE ON-LINE ŞI VA FI CITITĂ ÎN TOATĂ LUMEA!

De la Biblioteca Romaneasca "MIHAI EMINESCU" Wollongong, N.S.W Incepand cu luna februarie,2007, cititorii Revistei de Arta si Cultura "IOSIF VULCAN" vor putea ceti revista pe internet-on-line, gratuit. Revista apare prin voluntariat, devenind astfel accesibila cititorilor romani de pretutindeni in lume. Se alatura prin conceptie si servicii "SPIRITULUI ROMANESC" revista romanilor din AUSTRALIA, revistei "ANTIPOZI", precum si buchetului de Publicatii on-line, (25 la numar) ale ASOCIATIEI ROMANE PENTRU PATRIMONIU- ROMANIA. Revista "IOSIF VULCAN" poate fi accesata la adresa: www.revistaiosifvulcan.vordpress.com Numai cu cativa ani in urma era de neinchipuit o asemenea posibilitate de extensie a culturii si expresiei romanesti, dar iata ca astazi este posibil. Doamne ajuta ! Lucrarile dumneavoastra pot fi primite la adresa de e-mail:ioan@internode.on.net Scriitor : Ioan MICLAU

DUPĂ ZECE ANI…

…AM LEGAT PRIN ACEASTĂ REVISTĂ, O CALE ÎNSPRE INFINITUL LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNILOR DIN LUME!… Considerându-mă întrutotul aparţinător comunităţii româneşti din Australia, continuându-mi chemările mele înspre artele frumoase, române şi universale, voi continua a fi în serviciul acestora, a cărţii româneşti prin modesta biblioteca „Minai Eminescu”, şi prin cărţile ce aşteaptă în minte-mi, ieşirea în lume! Din motive de vârstă şi sănătate, însă dornic de a scrie ceea ce mai am viu în cutiuţa imaginaţiei mele şi a nu le duce cu mine în mormânt, mă sfătuie gândul, aud un îndemn interior: lasă calea tinerei generaţii ce vine, a duce mai departe gazetariile şi revistele literare, după orientările şi visele lor de continuitate şi existenţialitate a acestei frumoase naţii române!”

De un deceniu am editat această Revistă de Artă şi Cultură „IOSIF VULCAN”, adică 10 ani, şlefuind-o şi îngrijind-o spre a duce cititorilor cele mai curate, sfinte sentimente, de iubire a tot ceea ce este frumos şi uman. Să nu uităm Limba, cântecul, dansul, credinţa, simbolurile acestui neam din care ne tragem, al Românilor.

Mulţumesc tuturor celor ce m-au susţinut, fie prin sfat şi contribuţii, fie prin critici sau derâderi, căci recunoşteam prin ştiinţa mea luminată de Dumnezeu, a iubii fiinţa omenească aşa cum a creat-o pe fiecare în parte!

Deci cu mândrie şi speranţe în tinerimea noastră română dornică de viaţă şi viitor, las drum viselor lor, nu fac ruptură ci am legat prin această revistă o cale înspre infinitul Literaturii şi Culturii Neamului Românesc!

IOAN MICLAU din GEPIU, AUSTRALIA – 31 Decembrie 2006 / 1 Ianuarie 2007 (Cu lacrimi – IM)

=====================

AGENDA PRIMILOR PAŞI!

============================ ________________________ Biblioteca "MIHAI EMINESCU" -2006 13 McGovern Street, Cringila, N.S.W, 2502 - AUSTRALIA ________________________ Biblioteca " Mihai Eminescu " a fost declarata constituita la data de 25 Septembrie , 1996 , cu programul de deschidere si servire a cititorilor incepand cu dimineata zilei de 26 , ceea ce corespundea festiv si cu istoricul eveniment (mai putin cunoscut ) , Septembrie 1851 , cand Emigratia romana adera la Comitetul european de la Londra, reprezentantul ei fiind D .Bratianu. Deci, idee a unei unitati a emigratiei romane are radacini istorice. Biblioteca este o investitie privata a familiei Ioan si Florica MICLAU dar este de serviciu public pentru comunitatea romaneasca , pentru imprumut de carti cititorilor romani, cu deplina gratuitate pentru servicii. Inceputul a fost modest, si numai din drag comunitar, pentru etnia romana mai putin numeroasa in zona la acel timp, care sa poata gasi undeva o carte romaneasca, pentru citit. Treptat biblioteca s - a imbogatit prin noi carti cumparate de familia Miclau. Pastram pe agenda istoricului bibliotecii si ajutorul dat de familiile de romani din Australia care au donat carti, precum si precum si pe cele primite din partea unor vizitatori romani prin intermediul Ambasadei Romane din Canberra. Biblioteci judetene din Romania, respectiv, Oradea-Bihor, Cluj-Napoca, chiar de la Arhivele nationale ale Romaniei, carti de mare valoare cum sunt: "Romania . Evolutie in Timp si Spatiu" , "Romania in Documente si Album" La timpul respectiv am multumit tuturor celor ce ne-au intins o mana de ajutor cu o carte romaneasca, si le multumim si azi, in al 12-lea an de existenta. Aprecierile cititorilor au fost intotdeauna publicate in filele Revistei "Iosif Vulcan", aparuta si aceasta in anii 1997, ca o necesitate si tocmai pe fondalul acestei biblioteci. Viitorul bibliotecii acesteea, nu poate fi decat frumos, deoarece odata existenta, aceasta eventual isi poate schimba adresa dar nu serviciile. Co-proprietar de perspectiva in timp deci, speram a fi tocmai fiica noastra Tincuta Miclau, actualmente studiind pentru a doua Diploma universitara aici in Australia, avand deja versuri publicate, deci o tanara speranta prin care biblioteca va supravietii negresit. Bibliotecar Ioan MICLAU AUSTRALIA

„NESTORUL PRESEI ROMANESTI ”

Se împlineste in acest an 2007 un secol de la trecerea în eternitate a lui Iosif Vulcan, om de cultură de o importanţă deosebită pentru epoca sa, „Nestorul presei româneşti”, cum avea să fie numit de un exeget. Manifestările dedicate acestuia, consacrate evenimentului şi organizate în judeţul Bihor, au fost multiple şi cuprinzătoare pentru întreaga activitate a acestui om de cultură. >prof.>Iosif Popa >>

===================== ________________________

IDEI , INITIATIVE SI CHIPURI DE LA ROMANII- AUSTRALIENI

===================== O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii. Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc. ___________________________ ___________________________ Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU >>> continuare>>> ==================== SCRIITORI DE LA ANTIPOZI ==================== Despre scriitor si cineast -aici>>>> ==================== Despre scriitoare si eseista -aici >>>>>> ==================== ADEVĂRATE, REALE PUNŢI DE LEGĂTURĂ, ÎNTRE ROMÂNI! Cornelia .T. Chifu: Spune-mi mai clar ce înseamnă revista losif Vulcan. Cu drag şi consideraţie.“ Ben Todica : „losif Vulcan“ e o revistă literară realizată de poetul loan Miclău, în care scriitori, poeţi, jurnalişti, specialişti, cititori, îşi publică lucrările. Abonamentul anual costă 20 de dolari. Acesta e salariul pe o oră de muncă în Australia. Scriitorul loan Miclău, este şi fondatorul, proprietarul, Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, N.S.W, Australia, de unde cititorii români împrumută cărţi prin poştă. Deci este un om pasionat şi dedicat culturii neamului. !“ ==================== Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W ___________________________ ___________________________ Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia ____________________________
August 2017
L M M M V S D
« Noi    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

RSS Revista IOSIF VULCAN – Australia

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: