As dori sa prezint din timp in timp poeti banateni, ‘in graiul lor’ care se bucura de atentia comunitatii noastre din Melbourne si din Australia in general.

Banatul avand granita cu Yugoslavia, sigur ca banatenii, mai familiarizati cu imprejurimile, au avut sanse mai mari, ca numar, sa ajunga in vest si respectiv la antipozi, decat romanii din alte regiuni ale tarii, si sa nu-i uitam apoi pe fratii lor banatenii din cealalta jumatate a banatului, din locul sarbesc, care sunt intr-un numar foarte mare aici(contopindu-se ca etnie cu noi), ca toti la un loc formeaza marea noastra de cititori banateni. Exista o foame pentru graiul banatean si nu numai banatean, dar exista dor dupa toate graiurile tarii, insa avem mai putina literatura din ele, si e pacat. As citi cu drag un text ardelenesc, moldovenesc, oltenesc, osenesc, dobrogean etc. dar nu avem in vest. Nici in tara nu am vazut prin librarii si nici nu stiu pe cineva care sa se ocupe de transferul lor fonetic. Singura comoara etnologica e sa-i asculti pe cei de la tara vorbind sau cantand ingrai, iar daca nu le salvam vom pierde memoria parintilor locurilor. Poate cat de curand, pentru viitor, se vor tipari lucrari si in alte dialecte din Romania precum cel banatean. In fuga mea in vest am avut posibilitatea, urmand drumul lui Badea Cartan, sa traiesc experienta transportarii in timp: de pe bancile scolii romane, la viata satului banatean, printre (paori) tarani, de la banatenii din Yugoslavia la taranii italieni din satele din jurul Romei, am avut o calatorie in timp simtind mirosul radacinilor din pamanturile de unde venim. Emotional, spiritual, osmotic sau trezit in mine simtaminte de legatura cu un neam si o origine comuna, veche, milenara. Aproape ca am simtit vuietul erodat al locurilor de unde venim cu totii. M-a refer la oameni si nicidecum la zona geografica. Toata aceasta experienta era facilitata de limba si de comportamentul oamenilor. Cu cat erau mai vechi cuvintele si obiceiurile cu atat ele deveneau mai comune. Aceasta traire vreau s-o impartasesc prin promovarea graiului si al obiceiului parintilor nostri pentru ca o gasesc tamaduitoare si pentru ca iti daruie experienta revelarii.

Si numai zilele trecute am primit prin bunavointa Dr. Nicoleta Dragomir, Fizician la Universitatea din Melbourne (ARC Postdoctoral Research Fellow), un pachetel cu carti si reviste banatene de la poetul Dimitrie Acea, (pe care le alatur celorlalti dragi ‚slovatori ai graiul banatan de la care am primit carte: Poetul Dr. Petre Talianu, Prof. Dr. Alexandru Stuparu, Dr. Iosif Locman, Medic Sinculet Emanuel si multi altii), care imi scrie:

Draga domnule Ben Todica, adresa dvs. O am de la prietenul meu din Timisoara ing. Petru Talianu, coleg de condei. Dansul mi-a povestit despre dumneavoastra si chiar mi-a imprumutat ca sa citesc revista „Iosif Vulcan”. Sper ca aceste versuri-realiste va vor ajuta intr-un fel sa revedeti o scurta istorie adevarata a satului banatean…..

 

Sus pra casa tagla-i rara,

Ii cazuta la pamant.

Prantra cornii-ai goi d-afara

Sa furisa-un pui da vant

 

La fantana-s rupt stoborii,

Vadra nu-i mai da gasat,

Ca-n padure siapa-siorii

Pranga ei o rasarit.

 

Nu-i un om sa treaca drumu,

Nisi la vale, nisi la geal.

Sie n-as da sa-l vad pra vrunu

In galop zburand pr-un cal…

Din volumul: ‚Raiu nostru da la sat’, de Dimitrie Acea – Editura Marineasa.

 

O alta scrisoare primita recent de la Profesorul de Fiziopatologie de la Facultatea de Medicina Veterinara din Timisoara, Ph D Stuparu Alexandru:

’Stimate dle Ben Todica, la primirea acestei scrisori veti fi mirat si va veti intreba: Ce s-a intamplat de tabarasc toti timisorenii pe mine. Iata explicatia: incurajat de corespondenta cu ing. Petre Talianu si Ionel Iacob Bencei si de buna primire a scrierilor lor de catre romanii nostrii de acolo, am gandit ca poate vor fi bine-venite si cateva picaturi de intelepciune (caci, de, asa ceva noi romanii avem, doar bunastare nu avem!). Dupa cum veti putea afla, foarte pe scurt, din microbiografia inclusa in carte, am slujit stiinta-medicina, dar nu am putut publica, in regimul trecut, din ceia ce am cochetat cu Muzele. Acum sunt bucuros ca pot impartasi din prea-plinul inimii mele si semenilor. Asta imi alina destule dureri.’

 

CATEVA RANDURI, CATEVA GANDURI

…..

        Indeletnicirea de dascal e misiune!

        Pentru cei credinciosi, „caderile” sunt trambuline pentru inaltare.

        Indiferent din ce metal nobil sunt facute catusele existentiale, tot sunt greu de purtat.

        Ar fi excelent daca ratiunea ar corecta neajunsurile naturii. Insa nu se intampla asa.

        Cat de adevarat si actual este proverbul indian care spune: „Ia-i omului de rand minciuna in care traieste si il vei neferici”.

        „In oameni parca latra cainii”. Iata un vers de exceptie care li se potriveste multora.

        Cel ce s-a indepartat de Isus mai are o sansa: sa revina la El.

        Toate artele sunt la inaltime, dar ca muzica nu este nici una.

        Animalele nu fac rau din placere, omul – da.

        Lui Dumnezeu trebuie sa ne rugam si cand nu gresim.

        …..

Din volumul: „Iuresul Vietii”, de Alexandru Stuparu – Editura Eurostampa.

 

Tin sa-i multumesc omului de stiinta, Dr. Nicoleta Dragomir pentru ca prin generozitatea ei continua lucrarea ‚primilor misionari’ care au introdus cartea pe meleagurile noastre.

Le multumesc fratilor romani din Banat pentru cartile trimise pe care le puteti oricand citi adresandu-va Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, NSW, poetul Ioan Miclau la telefon: o2 4276 2051, mentionand numele autorului.

 

Previu la poezii in grai banatean care vor apare printre paginile revistei IOSIF VULCAN:

 

Uica Ion s’ Uina Marie

Da tri dzalie tan manie

Pantr-un pahar da rachie

C-asa-ncepe o bietaie!

…..

(‚Doamne, tucut talpili’, de IONEL STOIT)

 

N-am mai fost da mult pran sat,

O trecut o luna, iaca!

M-o tot opasit muierea,

c-asceptam sa fece vaca!

…..

(Asceptand sa fece vaca… , de STEFAN PATRUT)

 

Ieri in ulita, mos Lae,

S-o-ntalnit cu baba Veta

Ia-n catranta c-o ludaie,

Ial, sicind pra clap, gazeta.

…..

(‚Plasinta cu ludaie’, de PERU TALIANAU)

 

S-o strans iar potop gi lume

La Caminu nost gin sat,

Sa petreaca siasuri bune

Cum ii randu pin Banat.

(‚La comege’, de IOAN VODICEANU)

 

Padure, cand trec prin cine,

Sa suse sufletu-n mine,

M-amincesce gi trecut,

Tata cand ce-o strabatut…

…..

(‚Of padure’, de DORINA GREC)

 

Mi-i dor da cinie, maicuta mia,

Da inima prea buna a tea,

Da glasul tieu subtarie si frumos,

Da sfatul tieu al luminous.

(‚Mi-i dor’, de IOAN ALIN TEPES)

 

In incheiere vreau sa va prezint cateva spicuiri din lucrarile poetului Ionel Iacob Bencei, reprezentative, preponderent politice care tind sa ajunga „folclor”, – ‚suprema consacrare’, cum spunea George Corbu in Epigrama „Iacobina”,’pentru o productie literara culta.’.

 

…..

 

„De la bine, la mai bine!”

Prorocitu-ne-a Marxismul;

Se pun gratii la vitrine –

Semn ca vine … COMUNISMUL!

(Timpuri noi) – 1988

 

Prefer sa tin o luna post,

Cu apa, cat mai mult ramane

Decat la capul unui prost

Sa cant: „Desteapta-te, romane!”

(Obtiune neelectorala) – 1992

 

Zace-aici un fost stapan

Ce a trecut in nefiinta

Dupa-o lunga suferinta…

A poporului roman.

(Epitaf) – 1989

 

Pe strabunul nostru plai,

Poate-nlatura necazu’

Doar un rege ca Mihai…

Insa ca Mihai Viteazu!

(Singura solutie) – 1992

 

Va tot intindeti ca si guma,

Spre indecise vremuri noi,

Ca-s doua „camere” acuma,

Da’ parca-s de confortul II.

(Parlamentarilor) – 1994

 

Ce-mi sopteste mie muza,

Tine minte si in somn:

Ai tu barba ca si Cuza,

Insa CUZA a fost DOMN!

(Unui politician ajuns) – 1996

 

Epigrame de Ionel Iacob-Bencei

 

Fiecare particica a romaniei care a fost rupta de istorie, a ramas inghetata in moment. Nu vreau sa le enumar pe toate doar vreau sa directionez atentia asupra faptului ca ceia ce i sa intamplat banatului din Yugoslavia, in regimul federativ, i se va intampla romaniei in federatia europeana – ma refer la limba si cultura.

BEN TODICĂ

Anunțuri

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

" Revista de arta si cultura IOSIF VULCAN " este fondata de scriitorul IOAN MICLAU , din Australia , si apare in editia "pe hartie " avand ca editor BIBLIOTECA " MIHAI EMINESCU" din Cringilla , Australia . Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Biblioteca " Mihai Eminescu" ,Cringilla, Australia, si ARP- ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU , Bucuresti -Romania . **** Director : IOAN MICLAU

========================== REDACTIA - contacte aici >>>>> _____________________________ _____________________________

IMAGINE DIN BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU“, CRINGILLA, AUSTRALIA

EDITORIAL de IOAN MICLĂU

ADEVARUL STRALUCESTE CA AURUL ====================== Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu ! Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.>>continuare>> ======================= VINA DE A FI POET "Numai pomul dezradacinat stie gustul pamantului de acasa; numai omul dus peste mari si tari stie cat de grea este povara dorului de Tara; numai poetul arde ca o torta, in fiecare zi, in fiecare noapte. Nu stiu daca I.Miclau si-a luat tarana din gradina casei parintesti, ca sa-si inveleasca trupul cu ea cand o fi sa fie. Sunt sigur, insa, ca a luat cu sine atatea amintiri, cat sa-i ajunga pentru o vesnicie. Isi inveseleste sufletul cu ele, cand il patrunde frigul strainatatii; isi oblojeste ranile ce i le fac sagetile singuratatii; isi sterge lacrimile dorului, isi doineste neimplinirile si putinele bucurii ale vietii. Si toate astea le rabda cu stoicism, stiind ca astfel isi ispaseste vina de a fi POET." (Pr. Prof.Dr. Al. Stanciulescu-Barda) ____________________________ UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI Todica - Poetul IOAN MICLAU - carti, pasari si vazduhul -ep1 ============================ Todica - Poetul IOAN MICLAU - Carti...- versiune ptr.TV -ep2 ============================

Revista IOSIF VULCAN, ediţia on-line

_______________________________

TEME, RUBRICI ŞI AUTORI

15 Februarie 2007: DE ASTĂZI, REVISTA „IOSIF VULCAN“ APARE ON-LINE ŞI VA FI CITITĂ ÎN TOATĂ LUMEA!

De la Biblioteca Romaneasca "MIHAI EMINESCU" Wollongong, N.S.W Incepand cu luna februarie,2007, cititorii Revistei de Arta si Cultura "IOSIF VULCAN" vor putea ceti revista pe internet-on-line, gratuit. Revista apare prin voluntariat, devenind astfel accesibila cititorilor romani de pretutindeni in lume. Se alatura prin conceptie si servicii "SPIRITULUI ROMANESC" revista romanilor din AUSTRALIA, revistei "ANTIPOZI", precum si buchetului de Publicatii on-line, (25 la numar) ale ASOCIATIEI ROMANE PENTRU PATRIMONIU- ROMANIA. Revista "IOSIF VULCAN" poate fi accesata la adresa: www.revistaiosifvulcan.vordpress.com Numai cu cativa ani in urma era de neinchipuit o asemenea posibilitate de extensie a culturii si expresiei romanesti, dar iata ca astazi este posibil. Doamne ajuta ! Lucrarile dumneavoastra pot fi primite la adresa de e-mail:ioan@internode.on.net Scriitor : Ioan MICLAU

DUPĂ ZECE ANI…

…AM LEGAT PRIN ACEASTĂ REVISTĂ, O CALE ÎNSPRE INFINITUL LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNILOR DIN LUME!… Considerându-mă întrutotul aparţinător comunităţii româneşti din Australia, continuându-mi chemările mele înspre artele frumoase, române şi universale, voi continua a fi în serviciul acestora, a cărţii româneşti prin modesta biblioteca „Minai Eminescu”, şi prin cărţile ce aşteaptă în minte-mi, ieşirea în lume! Din motive de vârstă şi sănătate, însă dornic de a scrie ceea ce mai am viu în cutiuţa imaginaţiei mele şi a nu le duce cu mine în mormânt, mă sfătuie gândul, aud un îndemn interior: lasă calea tinerei generaţii ce vine, a duce mai departe gazetariile şi revistele literare, după orientările şi visele lor de continuitate şi existenţialitate a acestei frumoase naţii române!”

De un deceniu am editat această Revistă de Artă şi Cultură „IOSIF VULCAN”, adică 10 ani, şlefuind-o şi îngrijind-o spre a duce cititorilor cele mai curate, sfinte sentimente, de iubire a tot ceea ce este frumos şi uman. Să nu uităm Limba, cântecul, dansul, credinţa, simbolurile acestui neam din care ne tragem, al Românilor.

Mulţumesc tuturor celor ce m-au susţinut, fie prin sfat şi contribuţii, fie prin critici sau derâderi, căci recunoşteam prin ştiinţa mea luminată de Dumnezeu, a iubii fiinţa omenească aşa cum a creat-o pe fiecare în parte!

Deci cu mândrie şi speranţe în tinerimea noastră română dornică de viaţă şi viitor, las drum viselor lor, nu fac ruptură ci am legat prin această revistă o cale înspre infinitul Literaturii şi Culturii Neamului Românesc!

IOAN MICLAU din GEPIU, AUSTRALIA – 31 Decembrie 2006 / 1 Ianuarie 2007 (Cu lacrimi – IM)

=====================

AGENDA PRIMILOR PAŞI!

============================ ________________________ Biblioteca "MIHAI EMINESCU" -2006 13 McGovern Street, Cringila, N.S.W, 2502 - AUSTRALIA ________________________ Biblioteca " Mihai Eminescu " a fost declarata constituita la data de 25 Septembrie , 1996 , cu programul de deschidere si servire a cititorilor incepand cu dimineata zilei de 26 , ceea ce corespundea festiv si cu istoricul eveniment (mai putin cunoscut ) , Septembrie 1851 , cand Emigratia romana adera la Comitetul european de la Londra, reprezentantul ei fiind D .Bratianu. Deci, idee a unei unitati a emigratiei romane are radacini istorice. Biblioteca este o investitie privata a familiei Ioan si Florica MICLAU dar este de serviciu public pentru comunitatea romaneasca , pentru imprumut de carti cititorilor romani, cu deplina gratuitate pentru servicii. Inceputul a fost modest, si numai din drag comunitar, pentru etnia romana mai putin numeroasa in zona la acel timp, care sa poata gasi undeva o carte romaneasca, pentru citit. Treptat biblioteca s - a imbogatit prin noi carti cumparate de familia Miclau. Pastram pe agenda istoricului bibliotecii si ajutorul dat de familiile de romani din Australia care au donat carti, precum si precum si pe cele primite din partea unor vizitatori romani prin intermediul Ambasadei Romane din Canberra. Biblioteci judetene din Romania, respectiv, Oradea-Bihor, Cluj-Napoca, chiar de la Arhivele nationale ale Romaniei, carti de mare valoare cum sunt: "Romania . Evolutie in Timp si Spatiu" , "Romania in Documente si Album" La timpul respectiv am multumit tuturor celor ce ne-au intins o mana de ajutor cu o carte romaneasca, si le multumim si azi, in al 12-lea an de existenta. Aprecierile cititorilor au fost intotdeauna publicate in filele Revistei "Iosif Vulcan", aparuta si aceasta in anii 1997, ca o necesitate si tocmai pe fondalul acestei biblioteci. Viitorul bibliotecii acesteea, nu poate fi decat frumos, deoarece odata existenta, aceasta eventual isi poate schimba adresa dar nu serviciile. Co-proprietar de perspectiva in timp deci, speram a fi tocmai fiica noastra Tincuta Miclau, actualmente studiind pentru a doua Diploma universitara aici in Australia, avand deja versuri publicate, deci o tanara speranta prin care biblioteca va supravietii negresit. Bibliotecar Ioan MICLAU AUSTRALIA

„NESTORUL PRESEI ROMANESTI ”

Se împlineste in acest an 2007 un secol de la trecerea în eternitate a lui Iosif Vulcan, om de cultură de o importanţă deosebită pentru epoca sa, „Nestorul presei româneşti”, cum avea să fie numit de un exeget. Manifestările dedicate acestuia, consacrate evenimentului şi organizate în judeţul Bihor, au fost multiple şi cuprinzătoare pentru întreaga activitate a acestui om de cultură. >prof.>Iosif Popa >>

===================== ________________________

IDEI , INITIATIVE SI CHIPURI DE LA ROMANII- AUSTRALIENI

===================== O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii. Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc. ___________________________ ___________________________ Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU >>> continuare>>> ==================== SCRIITORI DE LA ANTIPOZI ==================== Despre scriitor si cineast -aici>>>> ==================== Despre scriitoare si eseista -aici >>>>>> ==================== ADEVĂRATE, REALE PUNŢI DE LEGĂTURĂ, ÎNTRE ROMÂNI! Cornelia .T. Chifu: Spune-mi mai clar ce înseamnă revista losif Vulcan. Cu drag şi consideraţie.“ Ben Todica : „losif Vulcan“ e o revistă literară realizată de poetul loan Miclău, în care scriitori, poeţi, jurnalişti, specialişti, cititori, îşi publică lucrările. Abonamentul anual costă 20 de dolari. Acesta e salariul pe o oră de muncă în Australia. Scriitorul loan Miclău, este şi fondatorul, proprietarul, Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, N.S.W, Australia, de unde cititorii români împrumută cărţi prin poştă. Deci este un om pasionat şi dedicat culturii neamului. !“ ==================== Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W ___________________________ ___________________________ Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia ____________________________
Octombrie 2017
L M M M V S D
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

RSS Revista IOSIF VULCAN – Australia

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: