Iosif Popa: „Comemorarea unui «Einstein al Bihorului»“

La 97 de ani – de la naştere şi 10 ani – de la moarte

Motto: “Ştiţi de ce a îndrăgit chimia? Că esenţa ştiinţelor exacte şi experienţele sunt independente de reacredinţă şi prostia omenească” (Ernest Varodi)

Prin grija Comunităţii Evreieşti din Oradea şi un a unui grup de apropiaţi celui comemorat, în cadrul Toamnei Orădene au fost incluse şi o suită de manifestări dedicate ing. chimist dr. Ernest Varodi (Weiss), cu prilejul împlinirii a 97 de ani – de la naştere şi 10 ani – de la trecerea în nefiinţă. Este vorba de o slujba de pomenire, ce a fost organizata la sinagoga din Oradea, o sesiune de comunicarii stiintifice, care si-a propus si a reusit sa promoveze viata si activitatea celui comemorat. Mai multi profesori universitari si inginerii in activitate si pensionarii, care l-au cunoscut si stiu despre activitatea de cercetare a acestuia, l-au elogiat, au vorbit de asemenea fosti colegi de breasla dar si ziaristi si scriitori care au ales in reportajele lor figura acestui om cu totul deosebit. A fost deschisa apoi o expozitie de fotografii si documente intitulata „Un Einstein al Bihorului” care infatiseaza diferite etape si ipostaze ale acestui cercetator. Manifestarile au fost onorate cu un public numeros printre care cunoscuti si apropiati al lui E.V. specialisti din domeniu, profesori si studenti ai unor facultati de chimie si elevi-castigatori ai unor olimpiade de specialitate.

Aceluiasi eveniment i-au fost dedicata celui comemorat precum si tuturor victimelor din perioada holocaustului, spectacolul „Romanul unui om de afaceri” muzical dupa Salom Alehem, in regia lui Harry Eliad, sustinut de un colectiv al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti. Spectacolul a fost prezentat in limba idis cu traducere in limba romana si a avut loc la Casa de Cultura a Sindicatelor din Oradea.

Succint Curricum

Renumitul specialist s-a nascut la Oradea, în vara anului 1910, din părinţii Ődőm şi Viorica-Reghina. Tatăl său a urmat în paralel facultăţile de drept din Debreţin şi Budapesta, ambele absolvite cu brio, ca apoi să devină un avocat de frunte al urbei de pe Crişul Repede. Chiar din primii ani de carieră s-a implicat intr-o serie de acţiuni de ordin social, fiind ales timp de peste trei decenii în conducerea Baroului Avocaţilor din localitate, ocupând mai mulţi ani şi funcţia de preşedinte. A înfiinţat Banca Proprietarilor de Imobile şi Banca JOIT, filiala locală, a luptat pentru drepturilor evreilor fiind ales preşedintele Partidului Evreilor din Bihor. Presa si publicatiile vremii atesta faptul ca acesta a participat la redactarea Constitutiei Frantei dupa razboi, a redactat noul Cod Penal al Ungariei, dar si la fondarea statului Israel unde are chiar o placa comemorativa ce aminteste de acest fapt.De asemenea, el a colaborat la mai multe ziare in vederea lamuririi si promovarii unor legi, a scris cateva nuvele si a redactat cartea memoriala a regimentului cu care a participat la razboi, in final ajungand pana la gradul de colonel in rezerva.

 Mama, o femeie frumoasă şi manierată, aparţinea unei familii înstărite de nobili din Făgăraş, familie care deţinea omie de hectare de pămâmt şi păduri, herghelia de cai de la Sâmbata, şi mai multe fabrici între care una producătoare de sticla, la Turda. Pe parcursul căsniciei, cei doi au acumulat deasemenea  importante averi printre care mai multe imobile în zona centrală a Oradiei.Meritele lor se materializeaza si in aportul inca necunoscut la constructia Baroului Avocatilor si a Palatului Vulturul Negru din Oradea, despre ultima facem precizarea ca tatal lui Varodi,avea o sora casatorita cu Emil Adorjan, cel care avea sa fie proprietarul acestui palat.

După ce a terminat Liceul Evreiesc din Oradea, contrar voinţei părinţilor de a îmbăţişa o carieră de economist, Ernest Varadi, după ce şi-a încercat norocul la in concurs de chimie(un fel de olimpiada) unde a obţinut locul întâi pe faza zonala a competiţiei, a hotărât să frecventeze cursurile Institutului Politehnic din Dresda, pe care le-a absolvit în anul 1935, obţinând diplona de inginer-chimist şi mineralog.

Meritele ştiinţifice

 După terminarea Institutului Politehnic amintit, şi-a început activitatea profesională la Băiţa, prin studierea moilibdenului şi a conţinutului de radio activitate a unor minereuri din Munţii Apuseni, astfel a trimis probe unor laboratoare specializate din Germania şi Elveţia. Au fost de asemenea trimise minereuri pentru prelucrare in unitati industriale.Chiar din aceasta perioada, Ernest Varodi incepe o fructuoasa colaborare cu fosti colegi de facultate, colaborare care avea sa continue multi ani si dupa razboi.

In anul 1941, la dorinta parintilor de a fii impreuna in perioada razboiului s-a mutat la Tatarusi si apoi la Derna(localitatii invecinate din judetul Bihor), unde a initiat importante studii pentru valorificarea superioara a sisturilor bituminoase din zona.

El a reuşit să realizeze numeroase produse destinate construcţiei de drumuri, o gamă variată de uleiuri minerale apreciate de numeroase tarii din Europa, Asia si America, ca fiind superioare celor produse de firme cu traditie in doneniu. Tot din bitum a realizat o gama variata de asfaluri colorate, produse de cosmetică dar si bauturi spirtoase.

Din bogata sa activitate ştiinţiifică amintim, în primul rând, realizarea „uleiului polar”, care nu se congela nici la -63°C. Cu ajutorul acestui ulei, ruşii au survolat, în iarna anului 1952, Polul Nord spre America, fapt care i-a adus omului de ştiinţă bihorean Ordinul Muncii clasa a III-a şi statutul de laureat al Premiului de Stat în anul 1953.

De asemea, afland de aceasta realizare, a fost onorat de a fii invitat de catre Stalin care l-a recompesat cu bijuterii din aur.

Ernest Varodi a fost “vioara întâi” în colectivul de academicieni care i-au pregătit Elenei Ceauşescu diploma de intrare în rândul oamenilor de ştiinţă. El a facut parte din colectivul de academicieni din Bucuresti, care insa ulterior, aparand diferente de opinii, s-a mutat la Iasi, eroul nostru fiind singurul care s-a mutat la noul colectiv care i-a facut marea cinste noii „academiciene”. Oricum, V.E. a fost in germania timp de cca. 4 luni tocmai in vederea specializarii in acest domeniu. Multe din „ciornele” aflate in laboratorul acestia se refera la polimerii.

Evidentele noastre arata ca V.E. a realizat peste 70 de inventii de mare importanta si numeroase si numeroase rationalizarii. Din păcate, OSIM nu are în evidenţă toate invenţiile ing. chimist dr. Ernest Varodi, există doar trei invenţii recunoscute. Avem, în schimb, un document care atestă trimiterea unor invenţii în străinătate, adica un tabel nominal unde sunt amintite 10 dintre aceste inventii, unele găsindu-şi aplicabilitate în mari combinate ale lumii, printre care amintim cele din Tokio,Munchen, Dusseldorf si altele trimise la marii combinate cum ar fii cele de productie a autoturismelor si altele de produse chimice.

Printre meritele acestuia retinem de asemenea ca la constructia unei unitatii industriale noi in care se aplicau inventiile sale, asigura si asistenta tehnica de specialitate, asa cum a fost cazul la fabrica de carton asfaltatde la Simleu Silvaniei, totodata in valorificarea produselor destinate exportului, se implica direct in gasirea de furnizori, negociind chiar pretul, apeland in multe cazuri si la fostii colegi de facultate. Intr-un document gasit in arhiva ce a scapat de la incendiu, se vorbeste de initierea unor importante prodose exportate peste programul initial anual.

Opinii ale celor care l-au cunoscut

“Din păcate, Varodi a fost o enigmă pentru toată lumea din jur”, spune ing. Teodor Cladovan. Varodi a fost o perioadă în Germania, pentru a se documenta în cunoaşterea polimerilor, şi apoi a făcut parte din colectivul care a pregătit şi i-a “servit” pe tavă cercetarea pe această temă Elenei Ceauşescu, care i-a adus înaltul titlu de academician.

Elisabeta Cuc l-a cunoscut la Şimleul Silvaniei, pe când asigura asistenţă tehnică la punerea în funcţiune a unei fabrici de carton asfaltat, şi a aflat, de la Ernest Varodi, că fusese cu o zi înainte la “împărăţiei”, unde avea porţile deschise. De altfel, doamnei Cuc i-a propus sa-i fie sofer, cu conditia ca ii cumparuna din cele mai performante autoturisme din acele vremuri, bani nefiind un impediment.

Din amintirile ce le păstrează despre inventator ing. Emil Mierluşcă , fost director adjunct al intreprinderii unde  îşi desfăşura activitatea, aflăm că Ernest Varodi era chemat la Bucureşti des, dar cum era foarte discret, nimeni nu a aflat despre activitatea sa concretă. De fapt, mai spune interlocutorul, când visa ceva noaptea, se trezea şi mergea în laborator în pijama.

Lazăr Freiund, coleg de liceu, îşi aminteşte că era sârguincios la şcoală, şi, ulterior, a avut mult de furcă cu nelegiuirile vremii, întreaga familie fiindu-i deportată în lagăr. El nu a fost deportat pe motivul că se bucura de una dintre excepţiile legii, tatăl său a fost cololonel îi rezervă în armata austroungară, el având paşaport diplomatic de cetăţean român.(Se lamureşte astfel şi o altă enigmă.)

Irma Rosser, fosta menajera in ultimi anii de viata a lui V.E. l-a ascultat cu rabdare multe zile fara sa intre in amanunte de ordinul chimiei si are numeroase marturii mai ales despre activitatatea sa, despre preocuparile parintilor si a sa de ordinii intelectuale. Amintea printre altele ca in casa parinteasca din centrul Oradiei, parcul Traian, nr.12, se desfasurau adevarate reuniuni culturale, la multe din acestea fiind prezent Octavian Goga si Ady Endre, dispuneau de o importanta biblioteca, dovada si exlibrisul lui Ernest pe care il detinem.

Întrebări la care nu s-a răspuns

Unde sunt, totuşi, evidenţiate numeroasele invenţii şi inovaţii ale lui Ernest Varodi?

De ce aceste invenţii au fost semnate în colaborare cu superiori săi?

Cine a dat foc la laboratorul lui Ernest Varodi de la Derna?

Ofiţerul de “securitate” aflat in zonă, care urmarea probabil ca invenţiile sale să nu mai fie “exportate”;o laborantă din preajma sa, care stia totul despre meritele sale sau laboratorul a ars de la jăraticul ţigarii care ii ardea foarte des buza?

A colecţionat E. Varodi picturi valoroase, obiecte de numismatică şi filaterie sau kitchiuri? Un specialist şi-a dat doctoratul cu obiecte din colecţia de numismatică a acestuia, în Belgia, apoi a nerusinarea sa le faca kitchiuri desi erau toate de catalog. In privinta picturilor, cand se afla in ultimul an de viata, a cerut sa i se aduca tablourile din locuinta sa de la Oradea la Derna, dar o buna parte a acestora au ajuns la Cluj, la un expert in restaurarii, si apoi in unele din muzeele din Budapesta, toate acestea cu sprijinul unor militieni care au asistat la ruperea sigiliului locuintei sale. In privinta bijuteriilor confiscate de regimul trecut, din start nu au fost trecute o serie de piese valoroade in procesul verbal realizat de militieni care i-au confiscat, ca pe drum de la sediul militiei din Oradea pana la cel al Bancii Nationale Romane din localitate, situate doar la 300 de metri una de alta, s-au mai evaporat cateva obiecte valoroase.

Există un moştenitor legal pe care l-a dorit şi l-a acceptat E. Varodi (la care a locuit efectiv patru ani în ultima perioadă a vieţii). De ce nu-l acceptăm asa cum e?, de ce ii fraudam conturile de recuperare a averilor sale?de ce se cauta alti „mostenitori” ai averii sale?

Ce se doreşte de la manifestările comemorative?

În primul rând, organizatorii manifestării doresc să-i facă cunoscută imaginea importantului om de ştiinţă bihorean, care nu întâmplător a fost denumit un “Einstein al Bihorului”, prin intregul sau comportament, de fapt el cunostea tot ce a creeat Einstein, a dorit sa se comporte ca el, deci l-a dorit model in intreaga s-a viata, a dorit deasemenea sa-l completeze. În continuarea acestor manifestări se doreşte înfinţarea unei fundaţii umanitare care să-i poarte numele,prin intermediul căruia să se faciliteze căutarea unor foruri competente care să-i pună în valoare întreaga sa activitate profesională şi ştiinţifică, şi, de ce nu, să fie propus unui studio de film pentru realizarea unui documentar care să  prezinte activitatea sa,şi să i se realizeze o pagină web dar si un CD documentar care sa fie trimis tuturor celor interesati. Dorim de asemea sa gasim sponsori care sa finanteze cartea monografica,”Un Einstein al Bihorului”, aflata la tipografie, de altfel solicitata de o editura din Germania in vederea traducerii.

IOSIF POPA