Mă bucur şi mai mult cand vad că multi se gîndesc la „sfinţii români”!, la Cuvioasa Mavra din Peon. Când eram la Durău şi făceam călugăria cu uşile închise şi pe întuneric, am călugărit o maică şi i-am dat numele „Mavra”. E un capitol de care ne -am ocupat, în limita timpului disponibil şi a materialului informativ. Sunt chiar obsedat şi ,dacă o să am vreodată timp liber, vreau şi eu să reiau această problemă, a „sfinţilor români”. Sinaxarele şi calendarele noastre sunt pline de sfinţi străini, ca şi cum noi n-am avea; ca şi cum noi am fi fost creştinaţi după secole de păgânism; ca şi cum noi am fi făcut mai puţin decât au făcut alţii pentru răspândirea creştinismului; ca şi când noi am fi suferit mai puţin şi tot mai puţini mucenici am fi dat, faţă de alte popoare. Oare aşa să fie? Nicidecum. Avem sfinţi mai mulţi decât au toţi la un loc. Cei ce ne am apărat „sărăcia şi nevoile şi neamul”, păşim la fiecare pas peste osemintele lor; ei au sfinţit cu sânge, cu sudoare şi cu lacrimi pământul pe care păşim azi, dar n-am avut timp să i trecem în Calendare. Ne lăsau unii de obosiţi şi ne luau în primire alţii de odihniţi şi ne-au comercializat până şi sfintele moaşte; ne-au răscolit cenuşa din vatră şi n-au plecat cu mâna goală de la noi, nici unul. N-am avut însă timp să-i trecem în calendare. Am stat şi i-am apărat pe alţii, care avându-şi spatele asigurat şi-au construit castele şi catedrale zgârie-nori şi şi-au umplut calendarele de sfinţi. Şi ne acuză azi pe noi că nu avem ce au ei? Oricât avem, e mult mai de valoare decât au ei. Da, am luminat şi noi, cu floarea modestiei noastre româneşti un colţ din univers. Ştiau străbunii noştri că „Nu în mult stă bunul, ci în bun stă multul”.
dr. ŞTEFAN GUŞĂ
Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu !
Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.
UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI 
============================
________________________
________________________
=====================
O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii.
Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc.
___________________________
___________________________
Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU 
Despre scriitor si cineast -aici>>>>
Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W
___________________________
___________________________
Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia
____________________________
