Nu, nu pot fi daţi uitării cei plecaţi în Lumea sufletelor! Nu te lasă amintirile… Chiar fără să-ţi propui, îţi vin în minte numeroase întâmplări, momente în care au răsărit firicele de proiecte sau chiar au înflorit şi au dat roade. Aceste momente m-au impresionat dintotdeauna, mai ales cele benefice, care au lăsat urme remarcabile, unele vizibile, altele purtate doar în suflet.
Un moment benefic a fost pentru mine întâlnirea virtuală cu scriitorul ARTUR SILVESTRI, iniţiatorul uriaşului şi poate unicului program “Asociaţia Română pentru Patrimoniu” (ARP).
La scurt timp după ce am luat cunoştinţă cu ARP, împrejurarea a făcut să scriu o proză scurtă intitulată “Motivaţie”, pe care am trimis-o la revista Lumea Satului. Prin aceasta am vrut să trag şi eu sistemul de alarmă, faţă de lăsarea de izbelişte a agriculturii. Motivul creaţiei articolului a pornit de la revolta ce am simţit-o pentru nişte căpşuni din import, aspectuoase, dar fără gust. În materialul respectiv fac referire la românii care au trecut peste hotare, să lucreze terenul altor ţări, lucru ce-l puteau face şi acasă, unde ar fi produs căpşuni cu gust, din pământ românesc, eu fiind o persoană în care patriotismul dă în clocot.
Viaţa mi-a demonstrat adesea că nimic nu este întâmplător…
Răsfoind în acea perioadă prin revistele ARP, mi-a atras atenţia un articol ce se referea la căpşuni şi era semnat de Ioan Miclău din Australia. Conţinutul articolului m-a surprins, ceea ce mi-am zis: “Iată, domnule, doi români care gândesc la fel, în acelaşi timp deşi locuiesc pe continente diferite!”. Constatarea i-am făcut-o cunoscută domnului ARTUR SILVESTRI, iar ca demonstraţie i-am trimis textul meu intitulat “Motivaţie”.
A doua zi am avut o surpriză extraordinară, printr-o scrisoare primită din Australia, de la scriitorul Ioan Miclău. Cu mari emoţii şi cu lacrimi în ochi am citit acea scrisoare a unui suflet ce ardea de dor de ţară! Spunea că domnul ARTUR SILVESTRI îi transmisese din cele ce-i scrisesem eu. Totodată îi trimisese şi textul “Motivaţie”, care a şi fost publicat în Revista Iosif Vulcan din Australia, revistă condusă chiar de scriitorul Ioan Miclău.
Am răspuns cu drag şi preţuire cuvintelor deosebite şi gestului domnului Ioan Miclău, iar după scurt timp am compus şi i-am dedicat poezia intitulată DORUL – DOR, pe care, ulterior a publicat-o în Revista Iosif Vulcan.
DORUL – DOR
Dorul meu rămas în sat,
Dorul tău rămas în ţară,
Cine le-o fi alintat
De cu zori sau de cu seară,
Când de DOR au lăcrimat?
Dorul meu săltând în joc,
Dorul tău săltând în cântec,
Le-a cuprins peste mijloc
Taina unui vechi descântec
Cu miros de Busuioc.
În poezie fac referire şi la mine, cea cu sufletul arzând de Dor după meleagurile natale, bănuind că Dorul arde la fel, neţinând cont de distanţe.
Iată cum, într-un moment benefic, spiritul scriitorului ARTUR SILVESTRI s-a aflat la locul în care tocmai se intersectau două gânduri asemănătoare, deşi răsăriseră la mare distanţă unul de altul.
Colaborarea şi prietenia mea cu domnul Ioan Miclău din Australia, i se datorează Marelui Om ARTUR SILVESTRI.
Nu, nu poţi să-i uiţi pe cei plecaţi în Lumea sufletelor!
NUTE LASĂ AMINTIRILE!
IOANA STUPARU
Noiembrie 2009

Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu !
Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.
UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI
============================
________________________

________________________
=====================
O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii.
Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc.
___________________________
___________________________
Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU
Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W
___________________________
___________________________
Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia
____________________________