VREMELNICIE
Ce scurtă-i,Doamne,viaţa pe pământ!
iar dincolo vom sta o veşnicie
nu are rost să plângem,să fim trişti,
viaţa aceasta-i doar vremelnicie
Strângem averi şi ne necăjim
şi nu privim la soare pe colnic
uitând mereu că viaţa-i trecătoare
iar în pământ cu noi nu luăm nimic.
Ne ocupăm cu lucruri efemere
şi nu privim mai des la stele şi la flori
n-ai înţeles nimic din viaţa aceasta
şi te trezeşti că trebuie să mori.
_________________
SINGURĂTATE
M-am aşezat pe aceiaşi bancă
pe care noi ne-am cunoscut
şi se făcea că sîntem tineri
şi amintirea m-a durut.
Că eu eram o Cosânzeană
iar tu erai un Făt- Frumos
şi teiul ănflorise iarăşi
iar florile-i cădeau pe jos.
Am stat aşa în amorţire
cînd m-am trezit plecase vara
plîngînd am mers încet spre casă
şi-n suflet se lăsase seara.
________________
E TOAMNĂ
Ce vreme mohorâtă!
Copacii se dezbracă
o floare ofilită
aşteaptă să se treacă.
E vântul plin de frunze
le-ntoarce, le răstoarnă,
aleargă-n aer gâze
mă uit în jur: e toamnă.
_______________
A PLECAT MĂICUŢA…
A plecat măicuţa casa e pustie
poarta e legată cu un lanţ de fier
în grădină-s singuri butucii de vie
cumpăna fîntînii scîrţîie de ger.
Nu-i mai umblă paşii prin ogradă
nu mai strînge neaua cu lopata
nu mai iese-n prag ca să ne vadă
pe pridvor s-a stins, demult, muşcata..
Trist, Grivei, rămas lăngă căsuţă
c-a murit stăpîna lui cea bună
nu mai umblă noaptea pe uliţă
latră, lung, sfîşietor, la Lună.
Şi cum stau, aşa, privind grădina
şi ograda care-i proaspăt ninsă
mama iese-n prag, face cu mîna
şi-n pridvor muşcata e aprinsă.
_______________
A CÂTA TOAMNĂ-I ASTA?
Dansează picăturile de ploaie
în toamna ce-mi aduce amintiri
îşi udă vântul haina
prin vechile clădiri
Copacii se despoaie
bătrâne frunze cad
sub stropii grei de ploaie
se adună apa-n vad.
A câta toamnă-i asta
Ce vine lăcrimând?
Nu vreau ca să le număr
şi nu voi şti nicicând…
TITINA NICA ŢENE

Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu !
Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.
UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI
============================
________________________

________________________
=====================
O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii.
Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc.
___________________________
___________________________
Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU
Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W
___________________________
___________________________
Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia
____________________________