Iosif Popa: „CEFA – la ceas aniversar“

Preambul: 

Zilele acestea, în localitatea bihoreană Cefa s-a desfăşurat un ciclu de manifestări, care în acest an au fost dedicate implinirii a 705 ani de atestare documentară.  Localitatea  a fost onorată de prezenţa mai multor parlamentari bihoreni, de reprezentanţi de seamă ai instituţiilor judeţene, de reprezentanţi ai comunelor înfrăţite  Geszt şi Satkadkersztur, din Ungaria, locuitorii cu mic cu mare, şi mai toţi fii satelor întorşi cu acest prilej la vatra părintească. Manifestările au debutat prin deschiderea temporară a punctului de  frontieră Ateiaş-Geszt , dealtfel pentru a 5 a oară în ultimii 5 ani, autorităţile din cele două ţări având intenţia ca în viitor să fie permanentizată trecerea prin acest punct de frontieră. Programul manifestării a inscris în cursul dimineţii un concurs de atelaje, dar şi întreceri sportive la tenis de masă, şah, table şi altele.

Momentul festiv s-a desfăşurat pe platoul din faţa primăriei unde a fost lansată cartea monografică a aşezării, au fost decernate mai multe titluri onorifice unor categorii de cetăţeni, s-au desfăşurat mai multe programe artistice tradiţionale cu prezenţa unor ansambluri folclorice invitate din judeţ şi din localităţile înfrăţite. Programul a fost încununat spre miezul nopţii cu un fastuos spectacol de artificii. Actuala ediţie a manifestării a fost finanţată dintr-un program PHARE  privind cooperarea transfrontalieră.

Repere istorice

Cunoaşterea istoriei aşezării în context mai larg o daorăm prof. Ioan Crişan, dr. în istorie, cercetător ştiinţific la Muzeul Ţării Crişurilor care a studiat fenomenul şi a lansat cu acest prilej o cuprinzătoare monografie a aşezării, document ce sintetizează rezultatele săpăturilor arheologice din zonă , mergând cu cercetarea până în pragul epocii moderne. Autorul stabileşte că primele urme de locuit   la Cefa au o vechime de circa 7 500 ani şi datează din neolitic. Având statutul de “târg”, Cefa, ca şi localităţile învecinate, au fost mereu ţinta incursiunilor turceşti, iar după retragerea acestora în 1622, îşi recapătă acest “drept” de târg şi mărturii  istorice stau turnul medieval şi biserica Ortodoxă Română. Apoi să nu uităm că zona în discuţie face parte din “ţara” lui Menumorut. Pe drept cuvânt  monografia este socotită de primarul comunei în persoana dl-ui Ioan Sorin Roman drept “cartea de identitate a aşezării”.

Semnele bunăstării

Scăpaţi de un jug, apoi de altul, sub huni, otomani sau sub hasburgi, şi  câţi alţii pe care nu-i am amintit, octogenarii din Cefa şi cei mai bătrâni ca ei, speră într-o viaţă mai bună pe care o doresc măcar nepoţilor. Au prins războaie, dar şi biruri greu de suportat. Pământul lor este mănos, dar cine le-a luat până acum hazna ? Acum stă şi aici, la fel ca în alte colţuri de ţară, pământul atât de roditor fără nici un folos, fiind nelucrat…

Dar să nu filozofăm pentru ca se zăresc semne de redresare economică după cum bine preciza primarul aşezării. Şi aceste semne se întrezăresc prin prisma investitorilor locali sau din străinătate care au fost interesaţi de perspectivele acestor locuri. Astfel cele 30 de societăţi comerciale , printre care o fabrică de confecţii şi respectiv una de încălţăminte, o fabrică de nutreţuri combinate, faptul că se află în construcţie un abator şi o unitate de mezeluri, spune aproape totul despre preocupările în acest sens. Activitatea din piscicultură, a cărei eleştee ocupă 700 de hectare(aproape 10 din suprafaţa totală a comunei), îşi va amplifica activitatea prin amenajarea unei crescătorii  de  reproducţie a familiei de sturion, se va realiza apelând la fonduri PHARE.  În scopul amintit ca şi pentru dezvoltarea altor sectoare, se va pune în valoare  apa geotermală rezultată de la o sondă forată în localitate.

În acelaşi timp activitatea din domeniul turismului, având deja un început bun cu cele două motele, se doreşte să devină o ramură principală de activitate locală, prin atragerea turiştilor datorită posibilităţilor de vânătoare şi pescuit.  Parcul natural care se întinde pe 5 mii ha, cuprind printre altele o rezervaţie de ornitologi cu populaţii de stârci, lişiţe, gâşti şi raţe sălbatice, berze, egrete, broaşte ţestoase. Tot aici pot fi admirate lebede, care nu odată,au ales acest loc pentru iernare, dar şi nuferi galbeni.  Aşadar tot  ce se poate vedea aici aduce aminte de o micro Deltă a Dunaării….

Apreciaţi pentru meritele lor

Consiliul local şi Primăria au meritul de ai fi sărbătorit pe toţi cei care, într-un fel sau altul , au merite  în folosul obştesc. Astfel au fost acordate cu acest prilej  ” Titlul de Cetăţean de Onoare”  următorilor:

Maria Haiduc, cunoscută cântăreaţă de muzică populară, care nu are nevoie de nici un fel de prezentare, profesoarei Maria Negruţ, maistru coreograf la Palatul Copiilor din Oradea, general de armată Dumitru Roman, cunoscut specialist în chimie, prof. Ioan Crişan, dr. în istorie, autorul mai multor cărţi între care şi cele care vorbesc despre această aşezare, cu toţii fii ai comunei Cefa.  Trei diplome de excelentă au fost acordate  persoanelor : Decanului de vârstă a localităţii, Eleş Gyorgy, la cei 95 de ani, lui Vasile Boier, care are meritul de a fi vegheat

peste 30 de ani la asigurarea cu energie electrică a localităţii şi profesorului Ioan Jurcan, directorul Şcolii de Centru din Cefa.

Au fost premiaţi apoi cu diplome, plachete, buchete de flori şi câte o sticlă de şampanie, toate cele 24 de familii de cupluri din această localitate, care au împlinit cel puţin 50 ani de căsnicie; totodată diplome de onoare au afost acordate de Consiliu şi Primăria Cefa celor 5 cadre didactice care au desfăşurat activitate în invăţământul local de cel puţin 30 de ani.

Aşa cum anticipam, celor premiaţi, musafirilor, dar şi majorităţii locuitorilor aşezării, prezenţi la această manifestare, pe platoul primăriei, le-a fost oferit un spectacol folcloric ce  a durat mai multe ore, susţinut printre altele de  Corul Pensionarilor din Sarkadkeresztur, din Ungaria, Ansamblul Florile Bihorului, al Palatului Copiilor din Oradea, Ansamblul Nuntaşii Bihorului şi cel din localitatea gazdă, Ansamblul Datina care a împlinit cu acest prilej primul an de activitate.  Spectacolul s-a bucurat şi de prezenţa a numeroşi solişti vocali profesionişti de muzică populară.

Nu putem încheia aceste rânduri fară precizarea că  cei prezenţi au putut participa la un concurs de mâncăruri tradiţionale respectiv cunoscutul bogracsi, preparat de musafirii din Ungaria şi respectiv ciorba de peste tradşională locală, servită celor prezenţi.

prof. IOSIF POPA, Oradea