ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE
Patria îmi este Limba ce o vorbesc
pe care am supto de la mama
cu ochii blânzi
ca Mioriţa.
Când îmi aplec urechea de sânul pământului
aud lucrînd Meşterul Manole
ce,încă,modelează ţara
pe care o numim
Limba Română.
De bat la porţile cerului
şi iau o cană de lut
cu apă
simt sufletul izvoarelor
din adâncurile munţilor
acolo unde inimile rămân
pe oale de Horez.
De iau în palme un bulgăre
din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat
lutul îmi seamănă.
Poate-s oasele străbunilor mei
ceva din înţeleptul suflet respirând
în conturul măsurat.
Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte
şi-l pipăi simţindu-i respiraţia
în acea dimineaţă nerăbdătoare când bobul de grâu plesneşte în lutul
cu străluciri solare.
Când mănânc pâinea,urcă până la mine
neamurile noastre toate,
seva înţelepciunii
adusă până la noi
de limba ce o vorbesc.
Patria îmi este Limba Română
în ea bobul de grâu
germinează
verbele poemelor eminesciene.
______________
AUTOBIOGRAFIE
M-am născut pe strada anului 1942,
bombardată de oameni cu ochii roşii,
îmbrăcaţi în verde
când vara scotea la porţi moşii,
aruncându-şi mantaua soldăţească şi ploi
luna iunie aducea în ferestre visele femeilor
şi dor,
mergând nicăieri,aşteptând în pridvor…
Mama mi-a pus în straiţă în loc de pâine
visul zilei de mâine,
pe care l-am trăit într-o singură noapte
cânde ursitoarele jucau pe un lătrat de câine
pe strada unde şcoala intrase în vacanţă
şi paznicul please cu cartela
după pâine
legând poarta cu o speranţă…
jucării confecţionam din zdrenţe de vise,
ciorapul piciorului desculţ îl făceam minge,
în curtea şcolii cădeau iubiri ucise,
pe dealuri contempla sania
cum în sufletele noastre ninge
cu cântece ruseşti Tania.
_______________
EMINESCU
Eminescu cetatea Limbii Române
cu toate turnurile Carpaţilor
modelate în balade
în care îşi au adăpost
Decebalus per Scorilo,Mircea cel Bătrân,
Toţi bărbaţii înmuguriţi pe acest pământ.
Eminescu planetă luminoasă
În jurul căreia gravitează astrele
cuvintelor
laminate de mierea înţelepciunii neamului nostru
scrise pe hrisovul brazdelor
cu plugul.
Eminescu cetate cu toate punţile lăsate
să intre armata îndrăgostiţilor
cu pletele argintate de stele
şi braţele pline de roadele câmpiilor
întinse până în inima noastră.
Eminescu paşi de aur ce se aud
din istorie în limba noastră
şi luând forma cuvintelor ce ne leagă
de acest pământ dulce
ca Limba Română
precum Eminescu.
_________________
GARA POEŢILOR
Noaptea mă buzunăreşte prin locuri
unde nici iarba nu creşte
şi vorba ce-o spunem prin docuri
că de la coadă se curăţă un peşte
e un adevăr la baza căruia sap
să înţeleg că peştele se-mpute de la cap.
Luna,monedă ruginită se strecoară
în portofelul meu îngăurit
de zornăie lumina într-o gară
unde trenul,încă n-a sosit
nerăbdător o iau cu halta înainte
pe miriştea de cuvinte.
A rămas trenul în câmpie,
gara abandonată în poezie,
de atunci cu peronul mă tot duc
bănuţul lunii să-l apuc
când prin noaptea buzunărită de scaieţi
trece un tren de cuvinte cu poeţi.
Luna îmi îndeasă bănuţi de lucie
În buzunarul umflat de sărăcie.
Iar umblă verbul prin fraze,descălţat,
Când trag gara după mine pe uscat.
______________
INIMA MAMEI
Avea băiatul mereu un dor de casă;
Iubirea mamei îl aştepta cu mângâieri:
Însă o clipă din ancestral rămasă
Atingându-i pasul se prefăcea în ieri.
Cum raiul revenirii năştea aşteptarea
Calul sub şa de dor i s-a uscat,
Un gând rebel i-a întunecat cărarea
Când mama îl vedea,de-acum,îmbrăţişat.
O,de-ar fi ştiut ce fiu se-întorcea!
La poartă oprise un bărbat schimbat.
Nu mai era cel căruia,seara,când torcea,
Îi depăna poveşti cu fete de-înpărat.
“-De ce m-ai născut în această lume?
M-ai întrebat dacă doresc?
Botezat am fost,fără să ştiu,c-un nume;
De ce legea voastră s-o împărtăşesc?”
…Şi pentru toate acestea şi alte multe
Băiatul i-a smuls mamei inima din piept,
Aruncând-o în mărăcini s-asculte
Tânguiala lumii ca ceva nedrept.
Bărbatul se şterge de sânge în grabă
Cu-o aripă de corb în zbor,
Din tufă,îndurerată,inima întreabă:
“Dragul mamei,mâinile te dor?
Dragule,mâinile te dor?
Mâinile te dor
Te dor
Dor…”
AL.FLORIN ŢENE

Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu !
Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.
UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI
============================
________________________

________________________
=====================
O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii.
Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc.
___________________________
___________________________
Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU
Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W
___________________________
___________________________
Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia
____________________________