SARMISE SI GETUZA ( Nunta Soarelui)
“Vremuri mari, zile de aur, regi si crai fara de numar,
Printi ai neamurilor Trace, adunati umar la umar -
Despre care Eliade prezentand creanga cea mare,
Numara vre-o doua sute – din Apus pana la Mare !
La a Hestiei* gradina, azi, Sarmise* – rege-Soare,
Si-a ales-o pe Getuza*, cea a neamului Get floare,
La “Corona Montium” s-o aduca de mireasa,
Legand astfel daco-getii vesnic de aceeasi casa !
Raze daltuite-n aur pe alei incremenite
Deschid calea spre cetatea Daciei prea-aurite,
Stralucirile in toate uneau Dacia cu Cerul,
Usi, ferestre din arginturi, aurit era si fierul ;
Vin si hiperboreenii, panonii cu totii Daci, Arudealul
Este Centrul unde s-a nascut Mosneanul,
Getii cei calari napraznici, vin la marea sarbatoare,
Daruind-o pe Getuza mireasa regelui-Soare !
Peste ape vin Etruscii zisi Rasena, Tirhenina”,
Cu-a lor – cap de leu – insemnul capitalei Castelina,
Iar in fruntea tuturora cu-a lui arme aurite,
Calarea vestitul princip-militar Avile Tite.
Vin cu-ntregile familii, femei magic coafate
O aduc si pe Minerva, pe Tinia-zeitate,
Care-au dat lege sa fie cu a lor barbati egale,
Din senin veni Voltumna insirand stele pe cale ,
Legi frumoase Belangine lui Zalmoxe sa inchine;
Vin biesii si bistonii, vin bisalti, vin frumoasele bitine,
Caci de-aici li se trag neamul, din Carpati si Euxin,
Desi ei traiesc prin Asii creanga Tracilor o tin !
Lucumonii* trecand “Ruma” mai iuti ca Fenicienii,
Pun Etruria -n miscare, vin latinii, padovenii,
Vin cu vechile lor rude ce-au colonizat Madera;
Lumea-i toata-n Orastie, Zeii vin, se schimba era !”
Insasi Hestia din Helis tinand mana lui Sarmise,
Zambind Soarelui Coronei, Zeului Zalmoxe-i zise:
“Zeu, cu vesti de vesnicie, eu la tine fac rugare,
De-azi, Getuza cea din Hemus, cea a neamului get floare,
Invoieste-o sa dea mana lui Sarmise – rege-Soare !”
Fiii Daciei vin iarasi din pamanturi departate,
Neamul nostru Tracic, astazi, se stie frate cu frate,
Dupa cantec, dupa limba, dupa visele lor bune,
Dupa zeii ce-i luase salvatori prin larga lume.
“Zeu, asculta tu Mosneanul, pe oierul cel cu fluier de rachite,
Vezi-i haina, vezi-i blidul, cantecele-i invechite,
Ca-s din vremea de-nceputuri, vin cu neamul, cu poporul ;
Le-ai dat voie sa traiasca unde vor, dar ei Daciei duc dorul !
Iata-i vin la casa veche, Mare Zee, au gand s-o reinoiasca ;
Azi ingaduie unirea tinerilor geto-daci, nunta’ndata s-o porneasca !”
Asa grai Zeita, – iar Zeul i-a raspuns:
“Rugarea ta cea buna pe Munte a ajuns ! Bine-ai venit Getuza !
Cetate noua dau, scriu vremuri glorioase la Sarmisegetuza !”
Ca un nor de bucurie urc sagetile spre soare,
Semn al Getilor razboinici pregatiti de sarbatoare !
Cu camesile lor albe zlobozite pe itari, stranse bine la mijloc,
Zburau pietrele-nstelate cand pornira ei la joc !
Dacii cei amfitrioni mult pe ganduri nu statura,
Se repad la boloboace dandu-le incepatura,
O armata de paharnici toti cu cornurile-n mana,
Serveau vinul fara apa, ca de-i vin, vin sa ramana!
Se-nclinau, serveau, umpleau, avand vin pe saturate,
Vin de cel zeesc ca roua asezat din vremi uitate;
La Daci vinu-i cu legende, cu istorii si cu zei
Care se-ngrijesc de-apururi sa dea roada pentru ei !
Dar la un moment anume, dansul, muzica-nceteaza ;
Un simbolic gest de rit : muschii pun de si-i cresteaza
Cu-n cutit incovoiat, dac si get – sa se-nfrateasca
Sangele-si unesc pe rane si-n virtutea lor zeeasca !
S-au oprit din respiratii principesele etrusce,
Domnitele rutulene, heme, gete, au privirile nauce,
Numai dacele codane desi tremur se tin tare,
Maretindu-se ca ele nu-s la prima prezentare !
Se pornira si la trante, strang opince, strang itari,
Doar de-aici porni Olimpul – luptatorii cei mai tari;
Apoi alergari cu cai, unde Getii prind cununa,
Etruscii civilizati aruncau doar flori cu mana !
Din nou liniste adanca ! -Vin tinandu-se de maini -
Mirele si cu Mireasa , noii Daciei stapani !
Au incremenit si muntii, pasarile stau mirate,
Doar izvoarele isi murmur doina-n undele curate !
La un semn vin fluierasii imbracati in flori de aur,
In acele mandre haine ce-s al Dacilor tezaur,
Lin din fluiere se-nalta si pe inimi se asterne,
Ritmul muzicii strabune, melodiile eterne,
Ce-s de veacuri cunoscute si de veacuri repetate;
Tara-ntreaga se aduna pe aleile’ nstelate,
La altarul cel de piatra unde Zeul se inchina,
Chemand Soarele s-aduca binefaceri si lumina !
Urca mirii de-ngenunche intre Zeu si intre steag,
A lor frunte o ridica, ochii scantee de drag;
Dorul Daciei strabune azi renaste cu uimire,
Caci si Cerul vrea prin tineri sa aduca fericire !
Azi Sarmise si Getuza dau stravechiului popor,
Noua Sarmisegetuza – simbol, geniu, viitor !
Dau fundatiei Cetatii, dragoste, unire, dor !
Steaua Daca ce in ceruri poarta scris numele lor !
Astfel Traco-daco-getii, Mosi ai neamului Roman,
Din istorii ne desteapta: “Tu, Romane esti stapan !”
Simplitatea ta-i divina – de Parinte ce priveste,
Cum mladita tinerimii radacina ta o creste !”
Limba, cantec, dans si haine le primiram mostenire,
Ni-s in sange, ni-s in port, le-mplinim fara oprire
Chiar de uneori prin vremuri ratacim a tine minte,
Astea-s taine ce de-apururi de strabuni ne-aduc aminte !
“Oare, Decebal gandit-a sa incline a lui frunte,
Rob romanilor sa zaca si-n rusine pe-al lui munte ?
“Nu, mai bine-n piatra vetrei si cu inima in cer,
Caci viata-n lant de sluga e ca iarna cea cu ger !
E tristetea ce preface ziua alba-n noapte neagra !
“Oare, Decebal dorit-a sa-si dea viata lui intreaga,
Pe averi si pe tradare ce lungind-o an de an ?
Sa-si tarasca a lui frunte la piciorul lui Traian ?
“O ! Tu Dacie frumoasa, bea tu sangele meu tare,
Brazi, izvoare cristaline, munte de-aur si de sare,
Inveliti-ma degraba in vesmantul vostru sacru,
Sa nu vad navalitorul cu gand rau, cu suflet acru !”
Asadar, Romani de astazi, fii ai Daciei strabune,
Sa pastram mosia noastra si al nostru nobil nume,
Pana-n nesfarsite veacuri ! – Nunta asta fie Muza,
Muza vetrei si-a cetatii de la Sarmisegetuza !
Nu-i usor sa duci pe umeri mostenirea cea strabuna,
Dar nici greu nu-i de ai cuget in gandirea cea mai buna
Cel venit la pragul casei si-umilit ceva iti cere,
Mangae si-i da si paine si o lingura de miere !
Si-o sa aiba marturie, despre tara noastra toata ,
Ca-i de Dumnezeu din Ceruri de EL insusi masurata !”
IOAN MICLĂU – AUSTRALIA
Date:
Sarmise – dacul rege-Soare din Dacia, supranumit “slujitorul Soarelui”.
Getuza – fata geta din M-tii Hemus (Dobrogea)
Helis – Cetatea veche a Daciei, unde domnea Sarmise.(In Nordul Dunarii)
Hestia(Vesta)- Zeita, stapana vetrei pe care se afla cetatea Helis.
Zalmoxe – Zeul suprem al Dacilor
Mosneanul - dacul liber
Corona Montium – Transilvania
Arudeal – Ardeal
“ruma” – fluviu, rau.
“rutulene” – femei din neamul Rutulilor
“heme” – femei din M-tii Hemus
“bitine” – femei din neamul Bitinilor
Principesele etrusce – egale cu sotii lor, semnul civilizatiei antice.
Tinia – zeul suprem al Etruscilor (vorbea prin tunet si cobora prin fulger)
lucumon – stapanul absolut al puterii civile, si militare in timp de razboi,
la Etrusci.
Avile Tite -lucumonul suprem.
Minerva – zeita latinilor, si chiar este foarte probabil(G.Dennis), ca numele
dat acestei zeite de catre romani deriva in mod direct din limba etrusca.
Mai era numita si Nortia, si corespundea zeitei Fortuna a romanilor.
Era reprezentata inarmata, cu scutul pe brat, cateodata inaripata.
Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu !
Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.
UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI 
============================
________________________
________________________
=====================
O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii.
Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc.
___________________________
___________________________
Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU 
Despre scriitor si cineast -aici>>>>
Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W
___________________________
___________________________
Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia
____________________________
