„Să nu neglijăm izvoarele folclorice şi pe acestea să le sfinţim. De vorbă cu badea Ioane!“ (Nr.7)

 - Bade Ioane, ce mai zici  dumneata de lumea asta ?

- Apoi, ce sa mai zac…, basama unde-i multa minte ieste si prostie dastula !

Numa, sa stii dumitale ca si prostie  tat  da  prostie are nevoie ca sa sa faca bine,

adica sa sa  tomneasca omul  si sa devina  dastept !

- Cum adica ?

Adica ase, cand pe unul il musca un sarpe veninos, doctorul il injacteaza tat cu

venin ; ca sa-l scoata pa celalalt , si asa ies relele impreuna, ramanand omul sanatos !

-Hmm!  Cam sugubat esti matale, bade Ioane ! Vrei sa zici ca si pe un mincinos

numai cu o alta minciuna il aduci la adevar ?

-Nu, nu, fereasca Dumnezau, ca atunci avem doi mincinosi !  Io, ma minunaz  numa da niste curiozatati naturale, intalegi ? Stii voarba populara : “dupa vreme rea si furtunoasa soarele  va rasari ?” Ei, baga da sama, cum, dupa prea multe rasete si distractii, ca sa-tz dau  o voarba  invartosita, tristetea se incheaga pregatindu-se sa apara. Stii de ce ? Sa-ti spun  ta  io : “Cand rasetele  vin dan  niste bucurii, ce si astea bucurii vin din fapte urate  in urma carora plange cineva, apare “injerul vieti”  cu cantarul; asta- tot secretul ! Dar cand te bucuri de faptele tale bune, tat acole-i “injerul vietii” , pazitorul, care nu-l lasa pe cel rau sa se apropie de tine, fiindca acole e un rasarit  de adevar “.

-Ei, nu e rea ideea, dar ce zicii  bade Ioane cand razatorii sunt prietenii dumitale ?

-No, amu si nu gandesti ca m-ai incurcat cu intrebarea asta ! Mintenas  itz dau

raspunsul. Stii ca dan preteniile  alea mari da multe ori or iesit dusmaniile cele

mai turbate !  Si sa fim cinstiti, si din dusmaniile alea mai amare, rasar uneori

preteniile cele mai bune !  Uita-te,  o mare prietenie si iubire  din vechime : Saul

o fost cel mai inrait  prigonitor a Domnului Isus Cristos, si  apoi o devenitu cel

mai mare si mai  iubitor sfant  Apostol a lui Cristos ! Ase-i ?

-Da, asa-i.  Dar si intre hoti exista prietenia lor ?

-No, vad ca ma traji intralta  parte cu voarbili !  Asta-i ce stim noi, adica dupa proverbul acela care zace: “Spune-mi cu cine te impretenesti ca sa-tz  spun cine

esti”. Dar ce nu stim noi, ca  amintisi de hoti, spune-mi  mie despre acea minuna,

cand Isus Cristos o mantuit un hot pe Golgota ?  Stii ?  Sa-ti spun: Hotul era pe cruce pentru furat, dar a recunoscut pe Mantuitorul, a recunoscut Adevarul !  Ase, drept pentru credinta din sufletul  lui o fost mantuit !  Aci e o taina mare !

-Bine bade Ioane,  vorbind tot  despre  prietenie, ce zici matale despre prieteniile

dintre oamenii de rand, ca noi ?

-No, apoi preteniile-s de multe  feluri. Cate fire da par ai pa cap, da atatea

feluri  is si preteniile !

-Nu mai spune !

-Da, uite un examplu: Cand  o ajuns Karl Marx la saracie, de era sa-l umple paduchii, pretenul sau  Engels care era  prunc  de  fabricant l-o ajutat cu bani  da si poata dara traii !  Apoi cate altele. No, apoi sunt si alte  feluri de pretenii, cum ar fi cele cu fugalaii din tara, socotiti tradatori  inainte, dar a doua zi dupa  revelutie

i-o legat  pe governanti o pretenie  da si mureau de dragul  cel purtau  bietilor  fugalai ! Vazuta-i ? Numai de ei se ocupa, da gata-gata sa uite si da cele ale casei

Apoi, nu mai vorbasc da preteniile imperiale,  da preteniile ce ne-o legat da romani, da  greci,  da  habsburgi,  da turci, da unguri, apoi mai apoi da  sovietici

care cu totii cu atata pretenie ne-o ajutat cu democratiile lor, da numa ! Amu avem si mai multz pretini, da ne lasa sa umblam pande vrem, dar si ei pe la noi ! Fiecare

face ce vre !

No, mai sunt si pretenii da care ne suparam, ca dara  ne spune

sa fim mai cu bagare de sama la ase multe pretenii !  D-apoi unde ai vazut

matale om  cu atatia pretini sa nu fie bucuros ? Numa ca si pretenia tzane,

cum am zis, pana vezi ce fel da pretenie ii.  Ca daca pretinul tzane ochii numa pa nevasta, iara nu-i samn bun.  Alti pretini au tot timpul nevoie sa-i dai o

mana da ajutor, sa-i rezolvi iasta si cie, ca el e ocupat in alta parte, dar nu

te intreaba daca nu cumva ai si tu traba ta ? Apoi cand ai bani, ehei, iar ai o multime de pretini; da numa dapa ce le patasti pa  toate, te luminezi la cap cu ce fel da pretini ai d-a face !

- In final, bade Ioane vrei sa zici ca prieteniile nu sunt folositoare ?

-Fereasca Dumnezeu sa zac ase ceva ! Ca doara tocmai dan preteniile astea

multe si de tot felul castiga omul minte si judecata ! Numa patzand invatza omul

ce e bine si ce e rau !  Ase stii cum sa-tz alegi pretinii cei buni si folosatori !

Da ce crezi !  Cei drept io am cam putzani pretini, dar prietenii am  destule  numa

ca tat timpul am grija sa nu ma  suceasca !  Intalegi ?

-Ei, bade Ioane, ca ajunseram aci, inca o intrebare : Dumneatale ti-ar place sa

sucesti  pe un  bun prieten ?

- Hmm!  Da si Nu !  Da, cand muncim egal la castig egal, cand verbul devine o initiativa de actiune !  Nu, cand ar fi voarba sa fur munca altuia !

-Multumesc, multumesc bade Ioane ! Pe curand !

-Bucuros orcand d-o voarba buna ! Mai ales ca  amu, aud si io, ca-i tare  mare bai

cu tiganii !

-Ei, bade Ioane sunt multe de spus, numai lucrurile trebuiesc luate in ordine si

frumos, limpede !

- Asta-i drept, numa ca zac si io ca omu cu  minte, ca bietul tigan trebuie sa stie si el  da unde-i, sub a cui lege traieste;  romaneasca, europeana, indiana … Nu ?  Care loc ii drag pa pamant , ca doara-i mare lumea

asta !  Ce  meserie-i place, si ase mai daparte !  Tarile mari si bogate cum is

America,  Anglia, Franta, Italia, Austria -  ar trabui sa-i incarturiasca la ei, pana-i educa, daca Romania nu abiruie cu ei. Ase ar fi pa dreptate. Nu?

Doamne ajuta !

IOAN MICLAU