“Buna ziu, bade Ioane !
“Multamascu-ti dumitale ! Iar… de la…
“Ai cetit investigatia data publicitatii ?”
“Cititu-uam dara, da nu sa prea potriveste nicicum cu ce-am vorbit noi !”
“Ehei, bade Ioane, trebuie dat un pic de slefuire cuvintelor… Nu?”
“Daa, da nu pana samana a minciuna domneasca !”
“Oh, acum s-a-ncheit. Vezi matale, asa-s vremurile; “multi citesc, putini pricep”.
“D-apoi…ase-i dara no ! Profesiunea asta a dumitale e tare faina ! Ce sa zac !
Ai carte ai parte ! Dar amu ce vrei sa mai invistighezi ?”
“Bade Ioane, avem multi romani pa danafara frontierelor tarii !”
“Nu mai spune !?”
“Da, si toti sunt frati de-ai nostrii !”
“Mare-i voia lui Dumnezau ! Si cum da iatz aflat ?
“Dupa Limba bade Ioane, dupa Limba !”
“Vorba sfanta, n-aparat: Limba Romaneasca ii la fel pasta tat ! Asta-m place !”
“Da, dar e mare treaba cu etniile minoritare romanesti, bade ! Dupa locul lor, adica daca-s intre frontiere sau inafara de frontiere !”
“No, apoi io nu intaleg. Fii bun si mai za odata ! Numa ai grije, nu cumva sa zaci ca intre frontiere, in tara dara, romanii sunt minoritari, ca atunci nu mai vorbesti cu mine cat o fi cerul si pamantul !”
“Nu m-ai inteles bade Ioane!”
“O-i intalege io mintenas, numa vorbeste mai daschis, ca romanii vorbasc daschis ase cum li limba, mintea si inima !”
“Dragule, avem inafara de frontiere milioane de romani, adica in tarile vecine; acolo ei sunt minoritari, dar, stau sub multe denumiri: vlahi, rumani, aromani, istroromani, meglenoromani, olahi, etc. dupa cum ii numesc tarile in care traiesc, dar unele nu vor sa-i recunoasca de etnie romaneasca! Intelegi ?”
“Pana aci am intales. Nu-i chiara bine sa nu-i recunoasca de romani, doara aceiasi limba cu noi vorbasc. Ca d-ar fi ei in Romania atunci n-ar mai fi etnie minoritura, ce ar fi romani ase cum is!”
“Nu te grabi, bade Ioane, in interiorul frontierelor romanesti, noi navem si etnii minoritare !”
“Bag da sama ca te joci cu mine. Sigur ca avem cetatini de alta etnie, atata vad si io, vorbasc si romaneste si limba lor, si sunt asa cum zaci: etnie minoritara, si etniile aste primasc si bani da la statul roman, aud, doara sa le ajute sa sa simtasca bine !”
“Da, bade Ioane, sa se simta bine, numai ca sunt smecheri care tocmai despre bani gandesc, si vor sa avem si etnii romanesti in Romania cat mai multe !”
“Amu vad ca iar a-i picat pa moalele capului ! Cum poti zace ase uarice voarba ?”
“Uite, se zice ca vorbesc altfel moldovenii, altfel aromanii, altfel istroromanii, altfel olahii, altfel ilfovenii “.
“Aolioo! Numai cu un sfartai da cias ‘nainte, zicea-i ca dupa limba noastra iatz aflat pan lume, si-amu zaci ca au alta limba cu care vorbasc ! Ca daca-i cetatin roman si-i si roman, cum sa fie minoritar in tara lui ? Hai, za-i c-ai fost iar la vr-un protocol, ca altfel nu intaleg cum vii amu cu ase voarbe nemaiauzite ?
“Totusi, totusi s-a auzit, s-au auzit cuvinte moldovenesti, aromane, istroromane, etc., pe care nu le inteleg toti romanii, cum ar fi banatenii sau ardelenii, regatenii sau muresenii, maramuresenii si satmarenii, etc”.
“I-auzi frate: “unde dai si unde creapa !” Moldovenii, dobrogenii, banatenii, ardelenii, regatenii, maramuresenii, sufletele sfante ale neamului romanesc !? Doamne, ratacitu-ne-am mintzale ? Uitatu-ne-am istoria noastra ? Uitat-am folclorul national cu specificile regionale ale Limbii Romane ? Cu frumoasele daialecte din care curge miere, harnicie, paine si sare, cultura si istorie cea multimilenara ! Doamne nu ne da strainilor ! Strainii vor doara banii si averea, nu-i doare de sufletul fiintei noastre romane !”
“Bade Ioane, uite, ce zici daca totusi s-ar implinii si suferintele astea ?
“Doamne fereste, multe suferinte s-au implinit in ani cei multi, dar Dumnezeu nu lasa pe cel umilit, caci mai mare umilinta ca asta nu ne traba, ajunge-ne Doamne ! Iarta-ne pacatele si indrepta-ne mintale ! Scri asta si in revista aie a dumitale !”
“Am sa scriu bade Ioane, si sa nu mai fii rautacios! Uita-te la Suceava, tocmai astea lucruri le vorbesc Lingvistii romani, recunoscand o unica si frumoasa limba romaneasca!”
“No, ase da !” Numa baga da sama, sa nu stracati daialactalele noastre regionale, ca-s faina !”
“Bene, bine, Bade Ioane !” Pe curand”.
“Doamne ajuta !”
IOAN MICLĂU
Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu !
Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.
UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI 
============================
________________________
________________________
=====================
O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii.
Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc.
___________________________
___________________________
Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU 
Despre scriitor si cineast -aici>>>>
Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W
___________________________
___________________________
Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia
____________________________
