„Orgoliile imperiale“

“…Orgoliile si iar orgoliile ! Cate nu ne aduc orgoliile oamenilor, mai ales in cele ale fatalismului uman, caci se stie de cand lumea ca mandriile aduc mai mult suferinte decat bucurii ! Dar, cand orgoliile stapanesc varfurile imperiale, deci pe conducatorii acestora, atunci istoria Omenirii poate cadea in multe neajunsuri si suferinte. Aceste orgolii si lipse de bune judecati in actiunile intreprinse – nu sunt noi in istoria universala.

Primului Razboi Mondial orgoliile imperiale i-a deschis dezlantuirea. Daca orgoliului imperiului austro-ungar nu i se alipea si orgoliul kaiserului Wilhelm al II-lea, tarile europene isi vedeau bine de ridicarea bunastarii lor economice, iar Germania, ca un exemplu, nu ajungea infranta si adusa la starea in care a fost adusa, fatza de inflorirea economica la care se gasea inainte de razboi. Dar.., asa-s orgoliile imperiale !”

Dar pana nici sultanul Baiazid, zis “fulgerul” nu ajungea legat de coada camilei si sfartecat, daca orgoliul lui nu-l intalnea pe cel a lui Timur, si, nici  Despina  frumoasa lui din sarai nu ajungea sa implineasca lui Timur orgoliul de a fi servit cu o cafea pe targa lui fara nici o haina pe ea . Ce sa mai mergem pe la Hanibal si cartaginezii lui, ori pe la Traian si legiunile lui, ori aiurea, cand avem orgoliile vremilor noastre moderne !

Abia se ridicase Europa putin pe picioare, abia reusisera tarile lumii sa-si instrameze viata cu pace si munca, abia se luminasera orizonturile bunei credinte si bunei intelegeri dupa “Primul razboi”, cand iata, “orgoliile Hitle-Musolini-Stalin”. Urmarea fu o alta prapastie: al doilea “Razboi Mondial” din care crescu iar un hibrid de imperiu; cel comunist-sovietic. Nici bastionul sovietic nu tinu mult, dar urmarile lui au fost dezastruoase, in cadere tragand in prapastie toate tarile subjugate imperiului.

Dar, era o vreme cand ogoliul comunist-sovietic se intalnea cu orgoliul american si cand intr-adevar erau doua fortze mondiale, cand s-ar fi putut face multa ingrijire pe planeta, o inflorire economica a tuturor fiintelor umane, o inflorire ecologica a mediului natural, zidi o pace si buna cooperare intre popoare, dar, nu si nu !” Orgoliile colosilor  impingeau spre militarizari, sa-si arate muschii fortei lor,unul altuia, in detrimentul economiilor sociale, mai speriind si lumea din jur, fara sa apeleze la intelepciunea istoriei trecute, istorie ce sta si azi ca o oglinda in fata popoarelor !  Se merge din dezastre in dezastre !

Care sunt orgoliile zilei de azi ? Ne place nu ne place, adevarul este ca azi avem a face cu niste “orgolii religioase” si ca orice orgolii, urmaresc niste planuri si idei inspre a caror viitor insa, orizontul pare destul de incetzosat. Lumea se intreaba daca totusi “orgoliosii” au vr-o siguranta ca in final scopul lor, la care se tinde, va fi trainic si folositor umanitatii ? S-au vom deveni un “babilon biblic” cu o prabusire si mai rasunatoare ca a tuturor vremurilor ? Sa speram in Dumnezeu ca ne va ocroti Planeta!

Talantii aceia pe care Dumnezeu ia dat cu imprumut aveau simbolul iubirii si a inmultirii acesteea, nu al ingroparii lor, pe cand orgoliile mi se par niste talanti ai deavolului, care aduc suferinte si nenorociri; si deci, sa fie indepartate orgoliile de cei ce au talantul iubirii adevarului imprumutat de Dumnezeu pentru a conduce destinele omenirii !”

Ioan MICLAU – AUSTRALIA

2007